Ţară Europa Europa de Est
Republica Moldova

Factori importanţi

Fus orar: GMT+2
Limba oficială: Moldoveneasca (româna)
Monedă: Leul modovenesc (MDL)
Prefix telefonic: +373
:

Introducere

Republica Moldova este situata in partea de Sud - Est a Europei. La Vest Moldova se invecineaza cu Romania, iar la Sud, la Est si la Nord - cu Ucraina. Fusul orar: Moldova se afla in partea sud - europeana a fusului orar: (GMT+2). Oranduirea politica: Moldova este Republica parlamentara. Presedintele Republicii Moldova: Vladimir Voronin.

Date generale

Populatia Republicii Moldova constituie 4 264 300 locuitori, dintre care 65% - moldoveni, 13,8% - ucraineni, 13% - rusi, precum si alte grupuri etnice: gagauzi, bulgari, bielorusi, evrei, armeni etc.

Suprafata Moldovei este de 33 843 km2 .

Clima Moldovei este continentala. Temperaturile medii iarna variaza intre: -3°C si -10°C. Vara temperatura medie a aerului se ridica peste 20°C.

Perioada cea mai potrivita pentru a vizita Moldova este din luna mai pina in septembrie. In luna mai temperatura aerului incepe treptat sa creasca, se mareste numarul zilelor insorite. Vara, in lunile iunie, iulie temperatura aerului se ridica pina la +30°C, +38°C. Deosebit de frumoasa si pitoreasca este in Moldova luna septembrie, cu temperaturile maxime de +20°C, +23°C.

Raurile principale ale Moldovei sunt Nistrul (657 km pe teritoriul tarii), Prut (655 km, respectiv). Bazinele acvatice naturale sunt reprezentate, in temei, de iazurile din vaile aferente raurilor Nistru si Prut.

Limba oficiala a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, identica cu cea romana. Ca limba de comunicare intre etniile conlocuitoare se utilizeaza si limba rusa. Cele mai raspandite limbi straine sunt franceza si engleza.

Moneda oficiala a Republicii Moldova este Leul moldovenesc.

Capitala Moldovei este orasul Chisinau. E situat in centrul tarii, inaltat pe sapte coline. Populatia capitalei constituie peste 700 000 locuitori. Suprafata - aproximativ 200 km2 . La momentul actual acesta este centrul administrativ, politic, cultural si stiintific al Moldovei. Chisinaul are 563 de ani de la intemeiere. Organul administratiei publice locale este Primaria municipiului Chisinau. Ziua orasului se sarbatoreste la 14 octombrie.

Alte orase mari din Moldova sint Tiraspolul cu 184 000 locuitori, Balti cu 162 000 locuitori si Tighina (Bender) cu 160 000 locuitori.

Cadrul juridic pentru cooperarea dintre R. Moldova şi UE este reprezentat de Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC), semnat in 1994 şi intrat în vigoare în data de 1 iulie 1998. În scopul îndeplinirii prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi al încurajării şi susţinerii obiectivului Moldovei vizând integrarea în structurile economice şi sociale europene, a fost aprobat Planul de Actiuni R. Moldova-UE.

Începând cu 1 ianuarie 2006, R. Moldova a beneficiat de Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus (GSP+). În baza acestuia, 7200 produse originare din R. Moldova au beneficiat de acces liber pe piaţa UE, fiind scutite de plata taxelor vamale..La 21 ianuarie 2008, UE a oficializat acordarea de Preferinţe Comerciale Autonome Republicii Moldova. Ca urmare, aproape 90% din exporturile moldovene au acces liber pe piaţa românească. În limita unor contingente tarifare R. Moldova beneficiază de scutire de taxe vamale la exporturile respective pe piaţa UE. PCA şi contingentele tarifare au devenit efective din a doua jumătate a lunii martie 2008.

La importul produselor româneşti în R. Moldova se percep taxe vamale, accize şi taxe pentru proceduri vamale.

Cadrul juridic al relaţiilor comerciale

· Acordul intre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova cu privire la colaborarea economica si schimburile comerciale

· Acord intre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind înfiinţarea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică, comercială si tehnico-ştiinţifică

· Acord de comerţ liber între România şi Republica Moldova

· Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind evitarea dublei impuneri

· Acord intre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind promovarea si protejarea reciproca a investiţiilor

Dinamica schimburilor comerciale

- milioane USD-

	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	30.04.2010
TOTAL	159,9	220,7	282,3	411,2	564	882,2	1178,4	700	211,3
EXPORT	109,6	136,9	205,2	326	427	632,5	824,4	520,9	165,7
IMPORT	50,3	83,8	77,1	85,2	137	249,7	354	179,1	45,6
SOLD	+59,3	+ 53,1	+ 128,1	+240,8	+ 290	+ 382,8	+ 470,4	+ 341,8	+120,1

Produsul intern brut în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică informează că, conform datelor operative, în anul 2010, produsul intern brut (PIB) în valoare nominală de 71 849 milioane lei, preţuri curente de piaţă, a fost în creştere - în termeni reali - cu 6,9% faţă de anul 2009 şi cu 64,8% faţă de anul 2000.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri (VAB) a crescut cu 7,8% în raport cu anul anterior, influenţînd pozitiv (cu 1,7%) indicele de volum al produsului intern brut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura şi industria au înregistrat o creştere a valorii adăugate brute faţă de anul precedent respectiv cu 7,2% şi 8,1%, influenţînd creşterea produsului intern brut cu 0,6% şi 1,1% respectiv.

Sectorul de bunuri a contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 25,2% faţă de 21,8% în anul 2009.

Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 6,2%, contribuind cu 4,0% la sporirea produsului intern brut. Creşterea a fost condiţionată, în special, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi şi comunicaţii (cu 11,0%), urmată de creşterea valorii adăugate brute din comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (cu 8,9%), din construcţii (cu 7,3%) şi din „alte activităţi de servicii” (cu 3,5%).

Contribuţia sectorului de servicii la formarea produsului intern brut s-a diminuat de la 63,9% în anul 2009 la 60,2% în anul 2010.

În perioada de referinţă rata valorii adăugate brute (valoarea adăugată brută raportată la volumul de producţie), total pe economie, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2009. Majorarea a fost condiţionată de creşterea ratei valorii adăugate brute atît din sectorul de bunuri (cu 2,5 puncte procentuale), cît şi din sectorul de servicii (cu 0,3 puncte procentuale).

Tabelul 1. Rata valorii adăugate brute (procente)

	2009	2010
Total pe economie	39,8	40,1
din care: bunuri	28,9	31,4
servicii	47,0	47,3

Volumul impozitelor pe produse colectat la bugetul public naţional a depăşit cu 9,9% nivelul anului precedent, influenţînd cu 1,6% creşterea produsului intern brut. Contribuţia volumului impozitelor pe produse la formarea produsului intern brut a constituit, în perioada de referinţă, 17,2% faţă de 16,7% în anul precedent.

În anul 2010 indicele–deflator pentru produsul intern brut a constituit 111,2%; cel pentru valoarea adăugată brută produsă în sectoarele de bunuri şi servicii – respectiv 127,6% şi 105,5% şi cel pentru impozitele nete pe produse - 111,3%, faţă de 102,2%, 109,8%, 103,3% şi 90,1% în anul 2009 respectiv. Majorarea indicelui–deflator a PIB a fost influenţată, în special, de creşterea indicelui–deflator a valorii adăugate brute din agricultură, economia vînatului, silvicultură, pescuit, piscicultură, care în anul 2010 a constituit 155,9% comparativ cu 102,8% în anul 2009.

Consumul final total s-a majorat cu 7,1% comparativ cu anul precedent, în special, pe seama creşterii cu 9,0% a consumului final al gospodăriilor populaţiei, influenţînd cu 8,0% şi 7,9% respectiv creşterea produsului intern brut. Formarea brută de capital fix a crescut cu 17,2% faţă de anul 2009, contribuind cu 3,9% la creşterea produsului intern brut.

Volumul total al cererii interne (consumul final şi formarea brută de capital) a fost distribuit, în perioada de referinţă, în proporţie de 82,9% pentru consumul final şi 17,1% pentru acumulări faţă de 83,1% şi 16,9% în anul 2009 respectiv. În termeni reali, volumul cererii interne a depăşit cu 9,0% nivelul anului precedent.

Eficacitatea operaţiunilor de comerţ exterior este reflectată de indicatorii caracteristici comerţului exterior. În perioada de referinţă, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu 12,8% şi 13,7% faţă de anul anterior. Efortul la exporturile de bunuri şi servicii şi rata de penetrare a importurilor de bunuri şi servicii pe piaţa internă s-au majorat cu 1,6 puncte procentuale şi 2,1 puncte procentuale respectiv, comparativ cu anul precedent. Creştere s-a înregistrat şi pentru integrarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor, de la 55,2% în anul 2009 la 58,9% în anul 2010. Ameliorare s-a produs şi la decalajul export-import (rata de acoperire) care în perioada de referinţă a fost de 1 la 0,51 faţă de 1 la 0,50 în anul 2009.

Tabelul 2. Indicatorii caracteristici comerţului exterior (milioane lei )

	2009	2010
Producţia	127 666	149 283
Import	44 411	56 206
Export	22 282	28 447
Taxe asupra comerţului internaţional	860	1 033
Piaţa internă ²	150 655	178 075
Efort la export ³(%)	17,5	19,1
Rata de acoperire ⁴ (%)	50,2	50,6
Rata de penetrare ⁵ (%)	29,5	31,6
Integrarea de piaţă ⁶ (%)	55,2	58,9

Piaţa internă = Producţie + Import + Taxe asupra comerţului internaţional – Export

Efort la export = Export / Producţie

Rata de acoperire = Export / Import

Rata de penetrare = Import / Piaţa internă

Integrarea de piaţă = Media aritmetică a valorii importurilor şi exporturilor de bunuri şi servicii / PIB

Conform estimărilor, în perioada de referinţă, elementele economiei neobservate au contribuit la formarea produsului intern brut în proporţie de 23,2% faţă de 22,4% în anul precedent. Creşterea s-a produs pe seama producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu care s-a majorat de la 8,0% în anul 2009 la 9,6% în anul 2010.

Principalii indicatori macroeconomici ai Republicii Moldova în anul 2010

(date prezentate de Biroul Naţional de Statistică)

	Valoarea în preţuri curente	În % faţă de anul 2009
Volumul producţiei industriale, mil. lei	270056.5	107.0
Producţia agricolă, mil. lei	19715	107.9
Investiţii în capital fix din contul tuturor surselor de finanţare, mil. lei	12927.4	116.7
inclusiv lucrări de construcţii-montaj	6479.3	107.4
Darea în folosinţă a caselor de locuit (suprafaţa totală) din contul tuturor surselor de finanţare, mii m²	348.4	78.0
Parcursul mărfurilor realizat de
întreprinderile de transport – total, mil.tone-km	3136.1	110.1
din care:
feroviar	958.2	90.6
auto	2175.9	121.7
Mărfuri transportate de întreprinderile de transport – total, mii tone	8380.8	104.1
din care:
feroviar	3858.3	87.4
auto	4394.0	127.3
Vânzări de mărfuri cu amănuntul prin unităţile comerciale, mil. lei	25085.2	108.9
Stocuri de mărfuri la unităţile de comerţ (la sfîrşitul anului), mil. lei	6700,	107,1
Servicii cu plată prestate populaţiei prin unităţile oficial înregistrate, mil. lei	14245,7	105,3
Export, mil. dolari SUA	1582,1	122,9
Import, mil. dolari SUA	3855,3	117,6
Deficitul balanţei comerciale, mil. dolari SUA	2273,2	114,2
Salariul mediu lunar al unui salariat din
economia naţională, lei	2972,2	108,2
Salariul real al unui salariat, %	x	100,7
Numărul şomerilor oficial înregistraţi (la sfîrşitul anului), mii persoane	40,7	105,3
Indicele preţurilor de consum	x	107,4
mărfuri alimentare	x	105,7
mărfuri nealimentare	x	107,3
servicii	x	109,1

Tratate încheiate în cadrul Uniunii Europene

1. Protocolul adiţional la Acordul de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi Statele lor Membre, pe de o parte, şi Republica Moldova pe de altă parte, luînd în consideraţie aderarea Republicii Bulgaria şi României la Uniunea Europeană