REPUBLICA SUDAN

 

ÎNDRUMAR DE AFACERI - 2008

 

 

 

MEDIUL DE AFACERI

 

Date generale

 

Sudanul este situat în nord-estul Africii, între 3 - 22 de grade latitudine nordică şi 22 – 38 de grade longitudine estică. Republica Sudan este cea mai mare dintre ţările africane şi arabe şi a noua ţară din lume, acoperind o suprafaţă de 2,5 milioane de kilometri pătraţi. Sudanul se învecinează cu nouă state africane: Egipt, Libia, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo, Uganda, Kenya, Etiopia şi Eritrea; la est, se învecinează cu Arabia Saudită, statele fiind despărţite de Marea Roşie.

Clima Sudanului este african tropicală şi diferă în funcţie de zonele ţării. Clima este ecuatorială în majoritatea zonei de sud, de savană în partea centrală, continentală în nordul ţării şi mediteraneeană, cu ploi pe timp de iarnă, în apropierea Mării Roşii. În părţile centrale, clima este caracterizată de frecvente furtuni de nisip în perioada aprilie – iulie. Sezonul ploios începe în luna iulie şi durează până în septembrie. În perioada noiembrie – februarie temperaturile scad în limitele de 16 – 30 grade Celsius.

Populaţia Sudanului este aproximată la 34 de milioane de locuitori, cu o creştere anuală de 2,6 %. Sudanul este populat de un număr mare de triburi care aparţin în majoritate populaţiilor arabe, dar şi africane sau de origine nubiană. Religia este majoritar islamică, o parte redusă aparţinând credinţelor animiste şi religiei creştine.

Limbile oficiale sunt araba şi engleza.

Moneda naţională este Lira sudaneză (indicativ internaţional - SDG). Este utilizat sistemul metric cu excepţia suprafeţei terenurilor care sunt de măsurate în fedani (1 fedan – 0,42 hectare sau 1,038 acri).

Forma de guvernământ – stat republican, Preşedintele republicii este şeful statului. Oraşul Khartoum este capitala federală a statului. Sudanul este stat federal, iar sistemul federal are trei niveluri: federal, statal şi districtual. Sudanul cuprinde 26 de state şi principalele localităţi sunt: capitala Khartoum situată la confluenţa Nilului Albastru cu Nilul Alb, care include în conurbaţie - Khartoum Nord şi Omdurman, Port Sudan – principalul port, El Obeid, Wad Medani, Halfa, Dongola, Karima, Atbara, Kosti, El Fasher, Niyala, Juba, Malakal şi Wau.

 

Situaţia economică şi perspective

 

În ciuda faptului că deţine resurse naturale substanţiale, Sudanul – cea mai mare ţară africană, este extrem de săracă conform standardelor regionale sau internaţionale. Managementul economic defectuos, combinat cu problemele economice datorate războiului civil, au blocat dezvoltarea. Această situaţie este de aşteptat să se schimbe în anii următori, ca urmare a implementării acordului de pace. Deşi întâmpină serioase dificultăţi şi izolarea comunităţii internaţionale, Sudanul are o macroeconomie surprinzător de liberalizată şi stabilă.

Atât în termeni de ocupare a forţei de muncă, cât şi al contribuţiei la produsul intern brut, agricultura reprezintă cel mai important sector economic, cu posibilitatea ca în anii următori sectorul petrolier să devină preponderent.

Sectorul agricol este dominat de câteva producţii, realizate pe terenuri combinate, irigate sau cu creştere naturală. Chiar şi producţiile irigate au avut de suferit, în ultimii ani, datorită lipsei de investiţii în întreţinerea canalelor de irigaţii. De asemenea, războiul a determinat părăsirea fermelor de către proprietari împiedicând cultivarea terenurilor şi determinând o producţie fluctuantă.

Producţia agricolă este influenţată şi de o reţea inadecvată de transport, pe care autorităţile au în intenţie să o dezvolte în anii următori. Proiectele prioritare includ dezvoltarea şi refacerea sistemului de transport feroviar, reabilitarea transporturilor fluviale, realizarea de comunicaţii rutiere în sudul ţării şi construirea de noi porturi.

Principala resursă valutară a Sudanului a fost bumbacul, însă valorile exporturilor au scăzut în ultimii ani. Ulterior, susanul a devenit principala reusursă de valută a ţării, însă şi acest produs a fost tot mai puţin cultivat atingând în anul 2003 cea mai scăzută producţie, cu un export de doar 75 milioane dolari SUA şi o uşoară revenire ulterior. Sudanul este cel mai mare exportator din lume de gumă arabică. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în sectorul creşterii animalelor. În acest sector s-a reuşit câştigarea unor segmente de piaţă din Golful Persic, îndeosebi în Arabia Saudită, precum şi atragerea de investiţii.

După dezvoltarea în ultimii opt ani a infrastructurii livrărilor de petrol şi realizarea a două terminale petroliere la Marea Roşie, exporturile de petrol au crescut anual şi se estimează că în anul 2007 acestea au atins 450.000 de barili pe zi. Producţia actuală de petrol a ţării este de peste 500.000 barili pe zi, iar autorităţile intenţionează să atingă o producţie de 750.000 de barili pe zi în cursul anului 2008, prin intrarea în producţie a unor noi unui câmpuri petroliere.

Dezvoltarea sectorului petrolier a dus la o creştere rapidă a investiţiilor străine şi a sprijinit dezvoltarea sectorului industrial. Cea mai rapidă schimbare a fost înregistrată în structura comerţului exterior al Sudanului, petrolul şi produsele petroliere devenind principalele produse exportate şi reprezentând 89,9%, în anul 2006, din veniturile obţinute la export. Se estimează că valoarea exporturilor petroliere în anul 2007 a fost de aproximativ 7,5 miliarde dolari SUA, echivalentul mai multor ani de exporturi înainte de 1999.

Dezvoltarea sectorului petrolier a determinat ca Sudanul să nu mai fie dependent de importul produselor petroliere şi a dus la dezvoltarea industriei asociate, respectiv a unei noi rafinării şi a staţiei de producere a energiei electrice de la Al-Jeili, la nord de capitala Khartoum.

Conform specialiştilor sudanezi din Ministerul Energiei şi Minelor, rezervele dovedite de petrol ale Sudanului sunt de circa 800 milioane de barili, cu posibilitatea ca rezervele totale să atingă 2,5 miliarde de barili. Petrolul sudanez are un conţinut redus de sulf, alte metale şi este tranzacţionat sub denumirea de “Nile Blend”, “Dar Blend”, iar “Al Fula” este utilizat pe plan intern.

Principalele companii internaţionale implicate în sectorul petrolier din Sudan sunt: BP (Marea Britanie), China National Petroleum Company, ExxonMobil (SUA), Gulf Petroleum Corporation (Qatar), Lundin Oil AB (Suedia/Elveţia), OMV Aktiengesellschaft (Austria), Petronas (Malaezia), Rolls Royce (Marea Britanie), Royal Dutch/Shell (Olanda/Marea Britanie), Saras (Italia), Siemens (Germania), ONGC Videsh Ltd. (India), Total (Franţa/Belgia), Trafigura (Olanda/Marea Britanie/Elveţia), Weir Pumps Ltd. (Marea Britanie).

Sudanul dispune şi de rezerve de gaze naturale, în volum estimat de 850 miliarde de metri cubi şi a căror explorare abia a început, de către compania malaeziană Petronas, pe platforma marină a Mării Roşii. Un volum redus de gaze naturale este exploatat în câmpurile petrolifere din sudul ţării şi exploatat pe plan local.

Sudanul deţine rezerve de aur (export de aproximativ 7 - 8 tone anual), crom, argint, minereu de fier, cupru, plumb, mică, tungsten, zinc, diamante şi uraniu.

În sectorul manufacturier, cea mai importantă producţie este cea de zahăr, peste 700.000 de tone pe an. Sudanul este singurul stat exportator de zahăr din lumea arabă.

Sudanul a dezvoltat şi o mică industrie de autovehicule în cadrul complexului industrial GIAD. Alte sectoare cu o producţie redusă sunt cele farmaceutic, produse electrice, ciment, făină şi băuturi răcoritoare. În ciuda eforturilor autorităţilor sectorul producţiei textile nu a înregistrat evoluţiile dorite.

Sectorul construcţiilor a avut cea mai mare dezvoltare în zonele urbane, iar majoritatea costrucţiilor sunt cu caracter privat. Un proiect deosebit care a fost lansat împreună cu investitori emiratezi este centrul comunităţii de afaceri Al-Mogran. Proiectul menţionat, în valoare de 4 miliarde de dolari SUA, va fi realizat în Khartoum, la confluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru şi se doreşte să devină viitorul centru al comunităţii de afaceri din Africa de Est.

Principalele obiective ale Programului de Dezvoltare a Sudanului sunt:

- promovarea Sudanului ca destinaţie atractivă pentru investiţii;

- atragerea de capital şi parteneri comerciali pentru proiecte deja iniţiate;

- crerea de relaţii între oameni de afaceri proeminenţi pe plan internaţional şi cei locali;

- asigurarea transparenţei dezvoltării diverselor sectoare industriale din Sudan;

- asigurarea schimburilor de date, know-how şi a legăturilor între participanţii la diverse proiecte de investiţii.

 

Apartenenţa la organizaţii regionale şi mondiale

           

            IGAD – Autoritatea Inter-Guvernamentală pentru Dezvoltare a fost înfiinţată în anul 1986 şi poartă actuala denumire din martie 1996, în urma unui summit organizat la Nairobi, Kenya.

            La sfârşitul anilor ’90 legăturile Sudanului cu IGAD au avut de suferit ca urmare a relaţiilor tensionate dintre autorităţile de la Khartoum, atât cu Eritrea cât şi cu Uganda. Începând cu anul 2002 s-au înregistrat progrese în obţinerea păcii în Sudan, iar în luna iulie a aceluiaşi an a fost semnat Acordul de la Machakos, Kenya, pentru organizarea unui referendum de autodeterminare a sudului Sudanului, după o perioadă interimară de şase ani.

            IGAD desfăşoară întruniri regulate ale membrilor pentru integrare economică şi cooperare în domeniul infrastructurii, însă datorită tensiunilor interne existente nu sunt de aşteptat acţiuni concrete.

 

            Liga Statelor Arabe (LSA) şi OPEC. LSA cuprinde 22 de state aparţinînd „naţiunii arabe”. În cadrul organizaţiei există divergenţe privind relaţiile cu Israelul (Sudanul nu recunoaşte Israelul) şi legate de războiul din Irak.

            Comitetul de implementare a deciziilor în domeniul economic şi social a solicitat autorităţilor sudaneze să reducă taxele şi tarifele vamale. Statele arabe puţin dezvoltate au fost amânate în reducerea taxelor vamale, iar cele mai dezvoltate au reuşit liberalizarea completă a taxelor în schimburile de bunuri.

            Consiliul Ministerial al Ligii Arabe a solicitat statelor membre să contribuie la Fondul Arab pentru dezvoltarea de proiecte în sudul Sudanului. Liga Arabă susţine eforturile Uniunii Africane pentru rezolvarea crizei umanitare din provincia vestic - sudaneză, Darfur.

            Sudanul este membru observator al OPEC. OPEC a lansat o nouă invitaţie Sudanului de aderare ca membru deplin, in anul 2006, iar decizia de aderare aparţine noului Guvern de Uniune Naţională.

 

            Uniunea Africană (UA) – a fost înfiinţată oficial în iulie 2002, cu ocazia întâlnirii şefilor de state africane la Durban, în Africa de Sud şi are sediul în capitala etiopiană, Addis Abeba. UA este creată după modelul Uniunii Europene şi urmăreşte înfiinţarea unei bănci centrale africane, folosirea unei monede unice, infiinţarea unei curţi de justiţie şi a unei bănci de investiţii. Datorită fondurilor reduse de care dispune UA, proiectele enumerate anterior probabil că nu vor putea fi puse în aplicare pe termen mediu. UA promovează iniţiative mai puţin costisitoare, legate de integrarea comerţului statelor africane şi reducerea blocurilor comerciale regionale, armonizarea legislaţiei comerciale, promovarea stabilităţii legislative şi macroeconomice.

 

            COMESA – Piaţa Comună a Africii de Sud şi Est a fost formată în anul 1994 şi în prezent cuprinde 20 de membri, între care şi Republica Sudan. COMESA are o populaţie totală de aproximativ 400 milioane şi un PIB estimat la 170 miliarde dolari SUA. Scopurile organizaţiei sunt de a elimina problemele structurale şi instituţionale ale statelor membre, de a promova stabilitate şi securitate politică pentru o dezvoltare economică susţinută a statelor ce o compun şi colectiv, ca bloc regional. Aceste scopuri urmează să fie puse în practică prin crearea unei uniuni monetare, a unei monede unice şi a unei bănci centrale. La începutul anului 2003, doar nouă state au agreat să devină membri deplini, între care şi Sudanul. Statele membre COMESA au înlăturat în anul trecut toate barierele tarifare intra-regionale, dar menţin taxele de import pentru produsele din state care nu aparţin organizaţiei.

            Datorită dezvoltării reduse a industriei şi producţiei manufacturiere, multe dintre statele membre nu sunt pregătite pentru a reduce şi mai mult tarifele vamale, din teama de a nu submina industriile locale şi veniturile de care beneficiază.

Datorită infrastructurii puţin dezvoltate, a transporturilor ineficiente, a lipsei de educaţie şi pregătire, ca şi a birocraţiei existente în statele membre, atât schimburile comerciale cât şi proiectele de investiţii între acestea vor mai avea de suferit. S-a încercat, de asemenea, crearea unui sistem de rezolvare a datoriilor între statele COMESA, echivalent cu Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar Internaţional, fiind creat dolarul Comesa, însă disputele comerciale nu pot fi practic rezolvate datorită sistemelor juridice naţionale ale statelor componente.

 

            Organizaţia Mondială a Comerţului

            Sudanul a depus cererea de aderare ca membru deplin la Organizaţia Mondială a Comerţului, iar încheierea negocierilor este prevăzută să aibă loc în anul 2008.

            Autorităţile sudaneze susţin că au reuşit să îndeplinească 70% din cerinţele impuse pentru aderare şi urmează să fie revizuite o serie de documente bilaterale. Sudanul beneficiază de iniţiativa „Totul cu Excepţia Armamentului”, prin care poate exporta în Uniunea Europeană zahăr la un preţ avantajos. Este prevăzut ca în anul în curs să crească cantitatea de zahăr exportată în UE.

Sudanul a solicitat OMC exceptarea de la sistemul TRIPS, taxe vamale la produsele agricole şi unele bunuri manufacturate. Sunt deja în pregătire legea anti-dumping, legea salvgardării şi legea concurenţei.

 

            Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială

            Relaţiile Sudanului cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială s-au îmbunătăţit în ultimii ani.

            O echipă a FMI poartă discuţii anuale cu autorităţile statului privind evoluţia economiei, dezvoltarea şi politicile economice. În luna septembrie 2007 Consiliul Executiv al FMI a încheiat Articolul IV al consultărilor purtate cu Sudanul.

 În cursul lunii august 2006 a fost inaugurat oficiul pentru Sudan al Băncii Mondiale, după 12 ani de suspendare. Sudanul nu este eligibil pentru a obţine împrumuturi din partea Asociaţiei pentru Dezvoltare Internaţională (IDA) datorită arieratelor şi a datoriei externe de aproximativ 28 miliarde dolari SUA.

Banca Mondială este prezentă în Sudan ca administrator a două fonduri de donatori (Multi Donor Trust Funds - MTDF) înfiinţate la Conferinţa de la Oslo, în 2005, unul pentru guvernul naţional şi unul pentru sudul ţării. Fondurile amintite au rolul de a sprijini reconstrucţia, reabilitarea şi dezvoltarea post-conflict a statului. În primăvara anului 2007 consorţiul a reevaluat progresele în îndeplinirea obiectivelor Misiunii Reunite de Evaluare şi a identificat priorităţile pentru etapa a doua, pe perioada 2008 – 2011.

Sudanul ar putea deveni eligibil  pentru ştergerea datoriei în cadrul iniţiativei „Ţărilor Sărace Foarte Îndatorate - HIPC” şi a celei mai recente iniţiative, „Iniţiativa Multilaterală de Ştergere a Datoriilor – MDRI”.

 

 

REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR ŞI INVESTIŢII

 

            Regimul de comerţ exterior

 

            Autorităţile locale au simplificat procedurile legale pentru a încuraja exporturile. În acest sens, exporturile nu mai sunt supuse regimului de licenţiere de către Ministerul Comerţului Exterior. Toate bunurile sunt permise la export, cu excepţia cărbunilor şi a lemnelor de foc, din motive legate de mediul înconjurător.

            Alte măsuri de politică financiară şi monetară luate de autorităţi pentru creşterea eficienţei economice sunt: liberalizarea cursului de schimb al monedei naţionale; redirijarea resurselor financiare ale băncilor spre sectoarele productive, în special spre export şi sectorul privat; încurajarea producţiei naţionale prin reducerea taxelor pe profit impuse întreprinderilor de stat, băncilor şi companiilor care investesc în sectorul public; anularea taxelor de export pentru mărfurile sudaneze; anularea subvenţiilor la majoritatea bunurilor de consum şi diminuarea acestora la carburanţi; liberalizarea preţurilor tuturor mărfurilor industriale şi agricole, în vederea stimulării producătorilor şi a creşterii producţiei.

 

            Comisia Europeană oferă informaţii legate de tariful vamal al Sudanului prin intermediul site-ului http://madb.europa.eu/mkaccdb2/indexPubli.htm. Adresa poate fi accesata numai din spaţiul UE. Ghidul exportatorilor cuprinde o secţiune privind formalităţile de import.

 

            Procedurile de import se derulează prin intermediul autorităţilor bancare şi vamale, fără a fi necesară obţinerea licenţelor de import, după următoarele reguli:

- toate bunurile pot fi importate în Sudan cu excepţia alcoolului (n.n. – permis în sudul ţării) şi narcoticelor, armelor şi muniţiei, echipamentelor de jocuri de noroc, substanţelor chimice ptr. producerea pâinii şi jucăriilor care simulează arme de foc;

- produsele importate trebuie să fie înregistrate la Registrul de import/export, înregistrarea trebuie să fie validă, iar bunurile trebuie să fie incluse în lista de produse;

- plata bunurilor importate nu se poate face din resursele de monedă internă ale importatorului, iar procedura de import cu valoare nulă nu este acceptată;

- tranzacţiile bancare trebuie efectuate printr-o bancă comercială şi să respecte procedurile operaţiunilor bancare;

- este necesară aprobarea prealabilă a facturilor bunurilor de către autorităţile în cauză, în cazul importurilor de natură specifică (ex. bunuri cu destinate producţiei agricole, au nevoie de aprobarea Ministerului Agriculturii);

- bunurile importate sunt supuse examinării de către Organizaţia Sudaneză de Metrologie şi Standardizare;

- taxele se aplică la preţul CIF a produselor importate.

           

Alte taxe aplicate produselor importate

           Toate produsele importate sunt supuse TVA – 12% cu excepţia: importurilor cu destinaţie diplomatică, bunurilor de capital, produselor cu destinaţie agricolă (seminţe, îngrăşăminte şi pesticide), hârtiei pentru ziare şi reviste, echipamentelor pentru tipărit, materialelor sportive şi bunurilor importate de către organizaţiile neguvernamentale. La importurile de zahăr se adaugă o taxă fixă de 30 de Lire sudaneze pe tonă.

            Următoarele produse sunt supuse unor taxe adiţionale, echivalente accizelor pentru produsele realizate pe plan local, după cum urmează:

Taxa pe valoarea adăugată (indirectă) se aplică majorităţii produselor de import, excepţie făcând medicamentele, maşinile şi echipamentele destinate proiectelor de investiţii, bunurile pentru uzul ambasadelor, grâul şi unele produse destinate agriculturii (seminţe, îngrăşăminte, pesticide, insecticide etc.).

            Reglementări privind efectuarea importurilor:

- nu este necesară licenţierea la import;

- nu se aplică restricţii cantitative  sau cote tarifare;

- Sudanul aplică sistemul armonizat de clasificare a importurilor/exporturilor;

- pentru stabilirea valorii în vamă, Sudanul utilizează definiţia de la Bruxelles a valorii (valoarea facturii);

- importatorii trebuie să prezinte la vamă declaraţia de import, factura comercială, certificatul de origine, licenţa pentru carantină (dacă este cazul), să se conformeze cerinţelor Organizaţiei Sudaneze pentru Standarde şi Metrologie (SSMO) şi să indeplinească formalităţile bancare;

- taxele vamale şi orice alte taxe la import se plătesc înaintea obţinerii documentului care certifică intrarea în posesia mărfii (eliberarea mărfii din vamă);

- reglementările sudaneze nu obligă importatorii să efectueze controlul mărfii înainte de livrare, dar se recomandă să aibă un certificat de pre-inspecţie, eliberat de inspectori internaţionali agreaţi de SSMO, aceasta din urmă putând efectua un al doilea control. Toate bunurile care nu sunt însoţite de un certificat de calitate sunt supuse controlului SSMO la punctul vamal de intrare în Sudan;

- certificatul de origine a mărfii se solicită, în special, în cazul în care se aplică un regim preferenţial (reduceri de taxe vamale) şi în orice situaţie în care importatorul sudanez convine acest lucru cu exportatorul;

- Sudanul nu are reguli proprii de origine.

 

Scutirile de taxe vamale se aplică următoarelor categorii de mărfuri:

- cele prevăzute în anexele la Legea încurajării investiţiilor (anumite categorii de materii prime, maşini şi utilaje folosite pentru realizarea proiectelor de investiţii);

- bunurile prevăzute la art. 4 din Legea vămilor (efecte personale, bunuri pentru uzul organizaţiilor neguvernamentale şi ambasadelor);

- calculatoare şi accesorii pentru acestea;

- anumite produse folosite în agricultură.

Taxe de acciză (care variază intre 10 - 210% din valoarea mărfii de import) se aplică unui număr de circa 40 de articole (la nivel de 8 cifre în tariful vamal) grupate în 6 categorii: zahăr - 14%, ciment - 25%, ţigări - 210%, vopseluri - 10%, băuturi carbogazoase şi sucuri - 10%, automobile - 10% şi autovehicule pick-up - 40%. Acelaşi nivel de taxe se aplică celor 6 categorii de mărfuri la preţul intern de producţie.

În cadrul tarifului vamal, la import se aplică doar trei niveluri de taxare: 10% pentru mai mult de o treime din totalul poziţiilor tarifare, 25% pentru mărfuri semi-finite şi 45% pentru alte articole (automobile, autovehicule de teren, mobilă, articole electrice pentru uz casnic, articole de lux).

 

            Operatorii economici români interesaţi să exporte produse pe piaţa locală sunt sfătuiţi să stabilească legături cu un agent sudanez şi să aibă în vedere posibilitatea încheierii unui contract cu agentul local.

 

            Reguli privind ambalarea şi etichtarea produselor

            Eticheta trebuie să includă:

-          ţara de origine;

-          producătorul;

-          mărimea şi materialul produselor

-          este acceptată folosirea limbii engleze;

-          produsul nu trebuie să conţină poze sau text ce contravin tradiţiilor islamice;

-          numele utilizatorului final trebuie înscris de preferinţă în mai multe locuri;

La ambalare să se prevadă condiţiile climatice excesiv de calde, drumurile dificile din Sudan şi condiţiile grele de mânuire a produselor.

Produsele exportate în Sudan pe cale maritimă trebuie să deţină un conosament de bord sau o scrisoare de transport aerian, în cazul transportului aerian, în care să fie înscris numele şi adresa furnizorului şi a cumpărătorului, numărul, cantitatea, greutatea netă etc.

 

Prevederi legislative privind inregistrarea exportatorilor/importatorilor

Efectuarea de importuri şi exporturi de bunuri în şi din Sudan necesită înregistrarea firmei la registrul specializat al Ministerului pentru Comerţ Exterior, ce cuprinde:

- înregistrarea la Camera de Comerţ ca importator sau exportator;

- completarea unui formular la Ministerul pentru Comerţ Exterior cu numele şi adresa aplicantului şi în plus, următoarele:

- depunerea unei licenţe valabile de comerţ, din partea unui contabil autorizat, care să ateste capitalul folosit în activităţile de import şi export, conform ultimului buget;

- certificate de plata a datoriilor la zi din partea Camerei de taxe şi a Zakat-ului (obligaţie financiară religioasă musulmană).

            Cererea va fi ulterior aprobată de către un comitet consultativ.

 

            Sudanul nu are în vigoare legislaţie anti-dumping deşi guvernul are în vedere emiterea de legi privind protecţia produselor proprii, competiţia şi anti-dumping. Taxele privind bunurile refuzate sau reexportate sunt stabilite de către autoritatea vamală. Mostrele, inclusiv cele gratuite, sunt supuse restricţiilor obişnuite de import.

 

            Există posibilitatea efectuării de exporturi destinate organismelor guvernamentale şi sectorului de stat sudanez, iar licitaţiile sunt anunţate în presa locală. În general, termenele la care sunt anunţate licitaţiile sunt foarte scurte şi nu mai permit participarea operatorilor economici străini cu excepţia firmelor care au reprezentare pe piaţa locală. Cerinţele generale pentru licitaţii sunt: bunurile se livrează CIF Port Sudan; de regulă, se cere o garanţie de 2% din valoare; taxele de participare la licitaţie sunt, de regulă, nereturnabile.

  

            Termeni de plată

            După ajungerea la un acord cu o companie sudaneză pentru exportul de bunuri sau servicii în Sudan este esenţial să fie asigurat aspectul financiar al operaţiunii. Recomandăm utilizarea scrisorii de credit irevocabil confirmat şi efectuarea plăţii în Euro. Aprecierea riscurilor în cazul unei companii sudaneze necunoscute este dificilă având în vedere volatilitatea pieţei locale. De regulă, Banca Centrală a Sudanului nu permite importatorilor locali să efectueze plata 100% în avans.

 

            Taxe de export

 

            Toate produsele sunt exceptate de la plata taxelor de export, mai puţin pieile brute, la care se aplică o taxă de 15%.

            Reglementări privind efectuarea exporturilor:

- este necesară înregistrarea firmei;

- nu este necesară obţinerea unei licenţe de export (excepţie – cazul în care exportul se face fără încasarea contravalorii, situaţie în care Ministerul Comerţului Exterior şi Banca Sudanului eliberează licenţe de export ce trebuie validate);

- nu se aplică restricţii cantitative sau cote la export;

- se aplică taxa de 1% (taxa la cheu) la exporturile pe cale maritimă (beneficiar - Sudan Sea Corporation) şi o taxă de 1,2 % la exporturile cu avionul (beneficiar – Civil Aviation Authority).

La exportul de produse sudaneze în ţările membre COMESA, Uniunea Camerelor de Comerţ din Sudan eliberează certificatul de origine al mărfii şi se aplică regulile de origine convenite prin tratat.

 

            Prevederile ale sistemului general de preferinţe tarifare comerciale (SGPC)

 

            Odată cu aderarea la UE, România a devenit donator de preferinţe, prin retragerea din Sistemul global de preferinţe comerciale între ţările în curs de dezvoltare, negociat sub egida UNCTAD, în virtutea căruia România a acordat şi a primit o serie de concesii tarifare pentru produsele ce fac obiectul schimburilor comerciale între anumite ţări în curs de dezvoltare.

 

Comerţul exterior

 

în procente - 2006

Principalii parteneri la export (FOB)

Principalii parteneri la import (CIF)

China

75

China

          20

Japonia

9,2

Arabia Saudită

8

Emiratele Arabe Unite

4

Japonia

7,4

Arabia Saudită

2,2

India

6,6

NOTA: Sudanul a importat din UE 21,5% din valoarea totală a anului 2006.

 

Comerţul exterior       
(milioane dolari SUA)

 

2005

2006

Exporturi FOB

4.824,3

5.656,6

Importuri CIF

6.755,8

8.073,5

Balanţa comercială

 - 1.932,5

- 2.416,9

 

Principalele produse exportate de Sudan, în 2006, au fost: ţiţei şi produse petroliere, susan, animale vii, bumbac gumă arabică şi zahăr.

Principalele produse importate în Sudan în 2005 au fost: maşini şi echipamente, produse manufacturate, echipamente de transport, produse chimice, grâu şi făină, alte produse alimentare, produse petroliere rafinate şi textile.

 

            Regimul investiţiilor

 

            Pentru a încuraja investiţiile străine directe de capital în Sudan, autorităţile au luat următoarele măsuri: abrogarea monopolului de stat în proiectele agricole şi industriale, sectorul serviciilor economice şi marketing. Statul şi-a retras participarea la unele corporaţii şi instituţii publice; au fost adoptate politici economice, comerciale şi financiare în sprijinul economiei de piaţă; abrogarea sistemului de licenţe de import, cu excepţia statelor cu care se desfăşoară un comerţ preferenţial; amendarea, în anul 2003, a Legii Încurajării Investiţiilor - promulgată în anul 1999.

            Legea încurajării investiţiilor din 1999, amendată în 2003, constituie baza legală pentru efectuarea de investiţii şi încurajeză iniţierea de proiecte care duc la promovarea venitului intern, extind baza economiei naţionale, conduc la realizarea scopurilor dezvoltării economice şi sociale, îndeosebi în zonele rurale.

            Domeniile în care este încurajată efectuarea de investiţii sunt: activităţile din agricultură, creşterea animalelor, industrie, energie şi minerit, transport, comunicaţii, turism, mediu, depozitare, construcţia de locuinţe, infrastructură, servicii de consultanţă şi administrative, tehnologia informaţiei, educaţie, sănătate, alimentare cu apă, cultură şi informare.

            Legislaţia în vigoare clasifică proiectele de investiţii în două categorii: proiecte strategice şi alte proiecte. Proiectele strategice sunt scutite de taxa pe profit pe o perioadă de 10 ani, iar celelalte proiecte pot primi o scutire de taxă pe profit pe o perioadă de până la 5 ani.

            Sunt considerate proiecte strategice cele din următoarele domenii:

            - infrastructură, drumuri, poduri, energie electrică, baraje, comunicaţii, energetic, transport, construcţii, educaţie, sănătate, turism, servicii IT, alimentare cu apă;

            - exploatarea resurselor subterane şi subacvatice de mare adâncime;

            - producţia agricolă, industrială, creşterea animalelor şi alte domenii ce vor fi stabilite;

            Proiectele strategice trebuie să fie extinse pe teritoriul a cel puţin două state sudaneze. Proiectele de investiţii beneficiază de scutirea de taxe vamale pentru importurile necesare implementării sau a funcţionării acestora. Proiectele iniţiate în zonele defavorizate, care participă la dezvoltarea capacităţii de export a ţării, sprijină dezvoltarea zonelor rurale, asigură crearea de noi locuri de muncă, participă la dezvoltarea cercetării tehnice şi ştiinţifice, sunt acordate preferenţial.

            Principalele garanţii acordate investitorilor:

            - proiectul nu poate fi naţionalizat, confiscat sau rechiziţionat în interes public decât în condiţiile legii şi prin compensare justă;

            - fondurile destinate proiectului nu pot fi blocate, reţinute, îngheţate sau confiscate decât în condiţiile în care a fost emisă o decizie a unei Curţi de justiţie în acest sens;

            - orice proprietate imobiliară aparţinând proiectului nu poate fi expropriată integral sau parţial decât în condiţiile legii; în acest caz, investitorul va fi compensat pe baza preţului pieţii al proprietăţii în momentul în care s-a efectuat expropierea;

            - eliberarea capitalului investit în moneda iniţial investită, în caz de lichidare sau desfiinţare, dacă proiectul nu a început să funcţioneze, cu specificarea respectării tuturor angajamentelor asumate de către investitor.

            Sudanul este semnatar al Acordului Unificat de Investiţii Arabe – 1980, Acordului de soluţionare a disputelor de investiţii apărute între Statele Arabe Gazdă şi cetăţenii altor state – 1974, Acordului comercial între statele membre ale Organizaţiei Conferinţei Islamice, precum şi al altor acorduri. Sudanul este membru al Marii Zone Arabe de Comerţ Liber, Agenţiei Multinaţionale de Garantare a Investiţiilor, Autorităţii Arabe de Garantare a Investiţiilor.

            Obligaţiile investitorului

- să înceapă executarea proiectului, în termen de 12 luni de la alocarea terenului, cu excepţia cazului în care perioada a fost extinsă cu aprobarea ministrului sau a unui secretar de stat din domeniul responsabil;

- să înainteze în perioada de graţie, ministrului sau secretarului de stat competent, rapoarte bianuale, privind progresul punerii în aplicare a proiectului, până la începerea funcţionării acestuia, a producţiei sau activităţii;

- să păstreze la zi registre de evidenţă pentru bunurile scutite de taxe vamale şi materialele importate;

- să prezinte anual, ministrului sau secretarului de stat competent, evidenţa financiară a proiectului, aprobată de audit.

Investiţiile străine în Sudan, în anul 2006, au atins cifra de aproximativ 2 miliarde dolari SUA.

 

            România a iniţiat negocieri cu autorităţile sudaneze pentru semnarea Acordului de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor. În luna iunie 2007 a fost semnată la Bucureşti Convenţia de evitare a dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. În luna iunie 2003 a fost semnat Acordul de înfiinţare a Consilului Oamenilor de Afaceri româno-sudanezi, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Oamenilor de Afaceri din Sudan.

 

Reglementări locale pentru înregistrarea filialei unei companii străine în Sudan

 

În cazul în care proiectul de realizat este specific şi durează o perioadă scurtă, licenţa de funcţionare va fi temporară. Formularul de înregistrare a filialei, însoţit de o cerere de înregistrare, se depun la Registrul General al Comerţului, împreună cu următoarele documente:

- copie autentificată a Memorandumului Articolelor de Asociere din ţara de origine a societăţii;

- copie a Certificatului de Înregistrare a societăţii, în ţara de origine;

- lista Consiliului de directori a societăţii.

Toate documentele specificate mai sus trebuie traduse în limba arabă şi autentificate de către Ambasada Republicii Sudan, în ţara de origine – România sau alt stat.

Se mai solicită:

            - împuternicire pentru reprezentarea societăţii în Sudan şi nominalizarea reprezentantului autorizat cu reşedinţă pe plan local, căruia autorităţile sudaneze îi pot adresa corespondenţă (documente legale/oficiale);

- copie a imputernicirii legale care conferă unui reprezentant al societăţii, cu reşedinţa, de regulă, în Sudan, să deruleze operaţiuni în numele societăţii, pe plan local.

 
Zonele libere în Sudan şi avantaje oferite

 

Sudanul are o aşezare strategică în nord-estul Africii, învecinându-se cu 9 ţări,  are acces la Marea Roşie şi este semnatară a majorităţii convenţiilor cu privire la arbitraje şi garantarea investiţiilor.

În prezent operează următoarele zone libere:

- la Marea Roşie (în suprafaţă de 6.000 hectare, formată din portul Swakin şi aeroportul Port Sudan). Această zonă este considerată ca având utilizări multiple, terenul fiind structurat şi destinat astfel: 41% pentru activităţi industriale, 15% pentru activităţi comerciale şi 44% pentru serviciile aferente;

- la El Jeili (suprafaţă de 600 de hectare), aflată la circa 60 km. nord de Khartoum. Terenul pentru investiţiile considerate strategice se acordă gratuit.

Unele dintre stimulentele şi facilităţile acordate investitorilor în zonele libere sunt: 100 % drept de proprietate, 100 % drept de repatriere a capitalurilor investite şi a profiturilor, nu se aplică taxe pe venitul personal si nici taxe corporative (o perioadă de 15 ani, reînoibilă), nu se aplică restricţii valutare şi nici restricţii la permisele de muncă.

Chiria percepută în zonele libere variază, între 2,5 $/an/m2 de teren amenajat şi 50$/an/m 2  pentru birouri şi depozite în construcţii de beton. Taxele de obţinere a licenţelor de operare variază între 200 $/an, pentru servicii, agenţi de transport şi vamali şi 600 $/an, pentru bănci. Pentru o investiţie industrială, taxa este de 500 $/an, iar pentru una comercială sau spaţiu de prezentare de 400 $/an.

 

 

INFORMAŢII UTILE

 

a) Regimul de vize

 

- vize de tranzit – se acordă persoanelor care tranzitează Sudanul pentru o perioadă de 1 – 7 zile. Ţara de destinaţie trebuie indicată în formularul de cerere a vizei. Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil pentru intrarea în ţara de destinaţie;

- viză de intrare – se eliberează în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de la 8 zile la 3 luni. Extinderea perioadei de şedere se face prin intermediul autorităţilor de la Khartoum. Alte cerinţe: paşaportul trebuie să fie valabil cel puţin 6 luni de la data intrării în Sudan;

- în cazul vizei de afaceri se solicită o scrisoare din partea firmei sudaneze partenere în care să fie specificate scopul vizitei, durata şederii, responsabilitatea financiară, date de contact în Sudan şi eventual copii ale corespondenţei cu partenerii sudanezi;

- în cazul paşapoartelor diplomatice sau oficiale se solicită Notă verbală şi nu se percep taxe.

      Cetăţenii români care efectuează vizite în Sudan, în scop de afaceri sau turism şi nu deţin paşaport diplomatic trebuie să se înregistreze în termen de trei zile la Departamentul pentru Străini, unde vor completa un formular şi sunt necesare două fotografii.

 

      Viza pentru Sudan se poate obţine de la:

Ambasada Sudanului în Romania

Adresa: Str. Pictor Ion Negulici nr. 3, sector 1, Tel. 233.91.81/87/89; Fax 233.91.88  Email: sudanbuc@sudanembassy.ro Web: www.sudanembassy.ro

Orar: L-V: 9-15.

În cazul în care paşaportul are înscrisă o viză sau o cerere de viză de Israel, pentru vizitarea Sudanului, deţinătorul trebuie să obţină un nou paşaport.

 

b) Restricţii impuse la vamă cu privire la intrarea – ieşirea din ţară cu bunuri şi valori

 

Nu există restricţii cu privire la sumele în valută cu care o persoană fizică intră sau iese din Sudan, însă sumele importante trebuie declarate la intrarea în ţară.

Este necesară obţinerea de licenţe din partea organismelor sudaneze abilitate, pentru introducerea/scoaterea din ţară a următoarelor: animale vii din fauna africană (aflate sub protecţie internaţională) şi părţi ale acestora (ex. piei de animale, fildeş etc.), plante şi seminţe de plante, medicamente şi produse farmaceutice (cu excepţia celor pentru consum propriu, deci în cantităţi care nu permit comercializarea), arme şi muniţie, receptoare pentru captarea transmisiunilor TV prin satelit.

 

c) Sărbători legale

 

Ora oficială a Sudanului este GMT+3 ore şi nu există practica orei de vară. În timpul verii ora oficială a Sudanului corespunde cu ora oficială a României.

Program oficial de lucru – zilnic, mai puţin vinerea pentru statele din nordul Sudanului şi duminica pentru statele din sudul Sudanului, între orele 08.30-15.30. În perioada lunii “Ramadan” activităţile, în general, se reduc. Programul de lucru prevede o pauză de masă de 15 minute la ora 10.00 şi la prânz, pentru rugăciune.

Băncile au program în zilele lucrătoare între orele 09.00 – 12.30.

Zile legale de sărbătoare:

- Ziua Independenţei – 1 ianuarie;

- Ziua Naţională a Salvării Revoluţiei – 30 iunie;

 

Sărbători religioase:

- Crăciunul – 25 decembrie – 1 zi şi Crăciunul Coptic – 7 ianuarie – 1 zi;

- Paşte – martie/aprilie – 1 zi;

- Ramadan în perioada la 02.09 – 02.10.2008 (Eid Al-Fitr, prima zi a lunii islamice Shawal – 3 zile libere începând cu 2 oct. 2008);

- Eid Al-Adha, a zecea zi a lunii islamice Zu Al-Hija – 3 zile libere (9 dec. 2008);

- Anul nou Islamic – 1 zi (10 ian. şi 29 dec. 2008);

- Naşterea Profetului – 1 zi (20 mart. 2008);

- Al-Isra wa Al-Miaraj, a 27-a zi a lunii islamice Rajab – 1 zi;

NOTĂ: pentru sărbătorile musulmane se va avea în vedere că, întrucât anul musulman este mai scurt cu 11 zile faţă de calendarul internaţional, sărbătorile nu sunt ţinute la aceiaşi dată şi diferă în fiecare an.

 

d) Uzanţe comerciale şi financiare locale

 

Serviciile financiare în Sudan au o formă dublă, existând atât sistemul islamic cât şi cel internaţional. În total există 26 de bănci din care 17 sunt private. În Sudan sunt prezente cu operaţiuni câteva bănci străine şi o serie de companii de asigurări. Este de aşteptat ca numărul băncilor străine să crească şi o serie de bănci din Liban, Kuweit, Emiratele Arabe Unite au deschis oficii în Khartoum. De asemenea, o serie de bănci internaţionale intenţionează să deschidă oficii in sudul Sudanului.

Rezervele valutare ale ţării la sfârşitul anului trecut au fost estimate la 3 miliarde de dolari SUA, echivalentul a aproximativ 5 luni de importuri – valoare redusă conform normelor internaţionale, însă este cea mai mare înregistrată până în prezent.

Moneda locală s-a apreciat în ultimele luni, faţă de dolarul SUA, iar scăderea valorii monedei americane în ultimii ani a dus şi la o reducere a presiunilor exercitate asupra Guvernului sudanez. Cursul actual de schimb este de 1USD = 2 Lire sudaneze.

 

e) Sistemul bancar

 

Banca Sudanului (banca centrală)

Web site: www.bankofsudan.org

Tel: 00249-183-778064-778594 Fax: 778547

 

Bănci guvernamentale

 

Bank of Khartoum

Tel: 00249-183-779924-770198-780137

Fax: 772880-774528

 

Sudanese Saving and Social Development Bank

Tel: 00249-183-774358- 775157

 

Bănci specializate: Elnilein Industrial Development Group Bank, Agricultural Bank of Sudan, Farmer's Commercial Bank, Animal Resources Bank.

Bănci particulare: Tadamon Islamic Bank, Elbaraka Bank, Omduman National Bank, Elgharb Islamic Bank, Faisal Islamic Bank, Islamic Co-operation and Development Bank, Islamic Bank of Sudan, Sudanese - Saudi Bank, Sudanese French Bank, ElShamal Islamic Bank, Almashriq Bank.

 

e) Modul de contactare a Ambasadei României la Khartoum

Ambasada României la Khartoum

Tel: 00249-185-338114

Fax: 00249-13-330113

E-mail: ambromania@sudanmail.net

Biroul de Promovare Comercial – Economică, Khartoum (în sediul Ambasadei)

E-mail: bce_khartoum@hotmail.com

Adresă: Kafouri Area – Kassala Road, Plot 172, Khartoum

P.O.Box: 1494

 

f) Modul de contactare a altor reprezentanţe româneşti (turism, TAROM etc.) – la data actualizării îndrumarului nu existau alte reprezentanţe româneşti în Sudan, în afara Ambasadei.

 

g) Eticheta în afaceri

Deşi Sudanul are numeroase reguli sociale proprii şi majoritatea regulilor musulmane sunt respectate, nu există restricţii altele decât cele impuse de regulile normale de politeţe. Persoanele pot fi apelate cu prenumele sau poate fi folosit apelativul „said”, care înseamnă „domnule”, urmat de numele persoanei.

            Se obisnuieşte strângerea mâinilor cu toate persoanele prezente, chiar dacă acestea sosesc în mijlocul întâlnirii. Întâlnirile sunt mai puţin formale decât în Europa, iar purtarea costumului nu este necesară în toate situaţiile, fiind suficientă purtarea unei cămăşi cu sau fără cravată. Femeile trebuie să fie îmbrăcate decent şi modest.

 

h) Hoteluri şi restaurante

            Numărul hotelurilor de bună calitate este destul de redus, iar cele mai bune sunt: Acropole, Grand Holiday Villa, Le Meridien Khartoum Hilton şi Rotana. În Port Sudan cazarea se poate face la Hotelul Hilton Port Sudan. În Khartoum nu există multe restaurante la standard european, dar principalele hoteluri au restaurante adecvate. Există un număr suficient de fast-food-uri.

  

i) Angajarea de personal local

            Angajarea de personal local se poate face doar prin anunţuri în presă şi nu există publicaţii specializate. Anunţurile pot fi făcute în limba engleză. Anterior încheierii unui contract este recomandată consultarea unui avocat.

 

j) Poştă şi alte servicii

Serviciile de comerţ electronic sunt aproape inexistente, însă Internetul devine tot mai frecvent folosit în afaceri. Telefonia fixă şi mobilă sunt bine dezvoltate în Sudan. Toate numerele telefonice în Khartoum cuprind şase cifre. La apelarea unui număr de telefon din România în Sudan se formează 00249, urmat de codul localităţii şi şase cifre.

Codurile telefonice în conurbaţia Khartoum şi principalul port sunt următoarele:

Khartoum - 183

Khartoum Nord - 185

Omdurman - 187

Port Sudan – 3118.

Pentru apelarea pe plan local, pe linie fixă, se formează ultimele două cifre ale codului localităţii, respectiv 83, 85 sau 87, urmat de şase cifre. De pe linie mobilă pe linie fixă în Sudan se formează codul întreg al localităţii, precedat de cifra „0” (ex. 0183) urmat de şase cifre. Regulile se aplică şi în cazul faxurilor.

Pentru telefonia mobilă, din România se formează codul de ţară, 00249, urmat de numărul de telefon fără cifra „0”, situată prima la numerele de telefon mobil, aceasta din urmă se formează doar pe plan local.

Faxurile sunt frecvent utilizate în Sudan şi pot fi găsite la hotelurile din Khartoum şi centrele de telefonie publică din capitală.

Serviciile poştale funcţionează după un sistem învechit şi nu prezintă siguranţă. În cazul în care este folosit sistemul poştal se recomandă utilizarea numerelor de căsuţe poştale (P.O. Box).

Pentru publicitate există unele publicaţii specializate periodice în limba arabă, însă nu există ziare specializate. Anunţurile pot fi făcute prin intermediul cotidianelor locale, în limba engleză sau arabă. Reclamele la alcool şi tutun sunt interzise.

Deşi limba engleză este folosită de majoritatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţilor guvernamentali, în cazul în care se doreşte angajarea unui translator poate fi contactată Univesity of Khartoum, Department of Translation and Arabization, tel. 00249-183-784845.

Deplasarea de la şi spre aeroport. Sunt disponibile servicii de taximetrie, însă majoritatea taxiurilor oferă condiţii foarte reduse. Se poate închiria o maşină din aeroport, de la firme specializate.

Serviciile medicale în Sudan nu pot fi obţinute pe baza unei asigurări medicale sau a unui card de sănătate şi plata trebuie efectuată în numerar. Anterior plecării din România este obligatorie vaccinarea preventivă şi obţinerea „Cărţii galbene”.

            Reţeaua de electricitate este de 220V si 50Hz, însă penele de curent sunt frecvente, mai ales vara.

            Avocaţii şi contabilii locali pot fi contactaţi prin intermediul Ambasadei.

 

k) Organisme publice şi neguvernamentale care au ca obiect furnizarea de informaţii economice şi comerciale

Ministerul Comerţului Exterior/Ministry of Foreign Trade
Trade Information Centre
PO Box 194
Khartoum
Tel: 00249 11 772540/ 772640
Fax: 00249 11 773950/ 776359
E-mail:
tic@sudanmail.net

Ministerul Finanţelor şi Economiei Naţionale

http://www.mof-gov.com/

 

Ministerul Industriei

http://www.industry.gov.sd/

 

Sudan Trade Point (STP)

Web site: http://www.tpsudan.org/

Tel. 00249-183-762589 Fax: 788116

Adrese e-mail ale STP:

- pentru informatii generale: info@sudantradepoint.org

- pentru cereri de oferta adresate STP: tpsudan@hotmail.com

 

Taxation Chamber (impozite si taxe)

            http://www.sudatax.gov.sd/

 

Ministerul Investitiilor

http://www.sudaninvest.org/English/Default.htm

 

Sudan Standard & Metrology Organisation (SSMO)

PO Box 13573

Khartoum

Tel: 00249 11 775247

Fax: 00249 11 774852

E-mail:SSMO@Sudanet.net

 

Companies Registrar General

PO Box 774

Khartoum

Tel 00249 11 772174/ 774959

Fax: 00249 11 779841

Contact: Mr. Ahmed ElFaki Ali

 

Union Chamber of Commerce

PO Box 81

Khartoum

http://www.sudanchamber.org

Tel:  00 249 11 772346/ 776518/ 781886

Fax: 00 249 11 780748

 

The Sudanese Businessmen & Employers Federation

PO Box 1758

Khartoum

http://www.sudbiz.biz/

Tel:  00 249 11 431276/ 431277/ 431278

Fax: 00 249 11 431281/ 431283

  

Sudan Airways

http://www.sudanair.com

 

Sudan Telecomunications

http://www.sudatel.net

 

DHL

Tel: 00249 11 777500

Fax: 00249 11 773956

E-mail:ailott@cai-co.eg.dhl.com

URL: www.dhl.com

 

TNT

Tel: 00249 11 472203/4/5/6

Fax: 00249 11 473011

E-mail: tnteww@sudanmail.net

URL: www.tnt.com

 

Telefoane de urgenţă:

* Ambulanţa: 774300

* Poliţia:773333

* Pompieri:774444

* Urgenţe: 991.

 

 

Întocmit: Ionuţ Ciobănoiu, Consilier economic – BPCE Khartoum-18.10.2007

  

REPUBLICA SUDAN

 

ÎNDRUMAR DE AFACERI - 2008

 

 

 

MEDIUL DE AFACERI

 

Date generale

 

Sudanul este situat în nord-estul Africii, între 3 - 22 de grade latitudine nordică şi 22 – 38 de grade longitudine estică. Republica Sudan este cea mai mare dintre ţările africane şi arabe şi a noua ţară din lume, acoperind o suprafaţă de 2,5 milioane de kilometri pătraţi. Sudanul se învecinează cu nouă state africane: Egipt, Libia, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo, Uganda, Kenya, Etiopia şi Eritrea; la est, se învecinează cu Arabia Saudită, statele fiind despărţite de Marea Roşie.

Clima Sudanului este african tropicală şi diferă în funcţie de zonele ţării. Clima este ecuatorială în majoritatea zonei de sud, de savană în partea centrală, continentală în nordul ţării şi mediteraneeană, cu ploi pe timp de iarnă, în apropierea Mării Roşii. În părţile centrale, clima este caracterizată de frecvente furtuni de nisip în perioada aprilie – iulie. Sezonul ploios începe în luna iulie şi durează până în septembrie. În perioada noiembrie – februarie temperaturile scad în limitele de 16 – 30 grade Celsius.

Populaţia Sudanului este aproximată la 34 de milioane de locuitori, cu o creştere anuală de 2,6 %. Sudanul este populat de un număr mare de triburi care aparţin în majoritate populaţiilor arabe, dar şi africane sau de origine nubiană. Religia este majoritar islamică, o parte redusă aparţinând credinţelor animiste şi religiei creştine.

Limbile oficiale sunt araba şi engleza.

Moneda naţională este Lira sudaneză (indicativ internaţional - SDG). Este utilizat sistemul metric cu excepţia suprafeţei terenurilor care sunt de măsurate în fedani (1 fedan – 0,42 hectare sau 1,038 acri).

Forma de guvernământ – stat republican, Preşedintele republicii este şeful statului. Oraşul Khartoum este capitala federală a statului. Sudanul este stat federal, iar sistemul federal are trei niveluri: federal, statal şi districtual. Sudanul cuprinde 26 de state şi principalele localităţi sunt: capitala Khartoum situată la confluenţa Nilului Albastru cu Nilul Alb, care include în conurbaţie - Khartoum Nord şi Omdurman, Port Sudan – principalul port, El Obeid, Wad Medani, Halfa, Dongola, Karima, Atbara, Kosti, El Fasher, Niyala, Juba, Malakal şi Wau.

 

Situaţia economică şi perspective

 

În ciuda faptului că deţine resurse naturale substanţiale, Sudanul – cea mai mare ţară africană, este extrem de săracă conform standardelor regionale sau internaţionale. Managementul economic defectuos, combinat cu problemele economice datorate războiului civil, au blocat dezvoltarea. Această situaţie este de aşteptat să se schimbe în anii următori, ca urmare a implementării acordului de pace. Deşi întâmpină serioase dificultăţi şi izolarea comunităţii internaţionale, Sudanul are o macroeconomie surprinzător de liberalizată şi stabilă.

Atât în termeni de ocupare a forţei de muncă, cât şi al contribuţiei la produsul intern brut, agricultura reprezintă cel mai important sector economic, cu posibilitatea ca în anii următori sectorul petrolier să devină preponderent.

Sectorul agricol este dominat de câteva producţii, realizate pe terenuri combinate, irigate sau cu creştere naturală. Chiar şi producţiile irigate au avut de suferit, în ultimii ani, datorită lipsei de investiţii în întreţinerea canalelor de irigaţii. De asemenea, războiul a determinat părăsirea fermelor de către proprietari împiedicând cultivarea terenurilor şi determinând o producţie fluctuantă.

Producţia agricolă este influenţată şi de o reţea inadecvată de transport, pe care autorităţile au în intenţie să o dezvolte în anii următori. Proiectele prioritare includ dezvoltarea şi refacerea sistemului de transport feroviar, reabilitarea transporturilor fluviale, realizarea de comunicaţii rutiere în sudul ţării şi construirea de noi porturi.

Principala resursă valutară a Sudanului a fost bumbacul, însă valorile exporturilor au scăzut în ultimii ani. Ulterior, susanul a devenit principala reusursă de valută a ţării, însă şi acest produs a fost tot mai puţin cultivat atingând în anul 2003 cea mai scăzută producţie, cu un export de doar 75 milioane dolari SUA şi o uşoară revenire ulterior. Sudanul este cel mai mare exportator din lume de gumă arabică. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în sectorul creşterii animalelor. În acest sector s-a reuşit câştigarea unor segmente de piaţă din Golful Persic, îndeosebi în Arabia Saudită, precum şi atragerea de investiţii.

După dezvoltarea în ultimii opt ani a infrastructurii livrărilor de petrol şi realizarea a două terminale petroliere la Marea Roşie, exporturile de petrol au crescut anual şi se estimează că în anul 2007 acestea au atins 450.000 de barili pe zi. Producţia actuală de petrol a ţării este de peste 500.000 barili pe zi, iar autorităţile intenţionează să atingă o producţie de 750.000 de barili pe zi în cursul anului 2008, prin intrarea în producţie a unor noi unui câmpuri petroliere.

Dezvoltarea sectorului petrolier a dus la o creştere rapidă a investiţiilor străine şi a sprijinit dezvoltarea sectorului industrial. Cea mai rapidă schimbare a fost înregistrată în structura comerţului exterior al Sudanului, petrolul şi produsele petroliere devenind principalele produse exportate şi reprezentând 89,9%, în anul 2006, din veniturile obţinute la export. Se estimează că valoarea exporturilor petroliere în anul 2007 a fost de aproximativ 7,5 miliarde dolari SUA, echivalentul mai multor ani de exporturi înainte de 1999.

Dezvoltarea sectorului petrolier a determinat ca Sudanul să nu mai fie dependent de importul produselor petroliere şi a dus la dezvoltarea industriei asociate, respectiv a unei noi rafinării şi a staţiei de producere a energiei electrice de la Al-Jeili, la nord de capitala Khartoum.

Conform specialiştilor sudanezi din Ministerul Energiei şi Minelor, rezervele dovedite de petrol ale Sudanului sunt de circa 800 milioane de barili, cu posibilitatea ca rezervele totale să atingă 2,5 miliarde de barili. Petrolul sudanez are un conţinut redus de sulf, alte metale şi este tranzacţionat sub denumirea de “Nile Blend”, “Dar Blend”, iar “Al Fula” este utilizat pe plan intern.

Principalele companii internaţionale implicate în sectorul petrolier din Sudan sunt: BP (Marea Britanie), China National Petroleum Company, ExxonMobil (SUA), Gulf Petroleum Corporation (Qatar), Lundin Oil AB (Suedia/Elveţia), OMV Aktiengesellschaft (Austria), Petronas (Malaezia), Rolls Royce (Marea Britanie), Royal Dutch/Shell (Olanda/Marea Britanie), Saras (Italia), Siemens (Germania), ONGC Videsh Ltd. (India), Total (Franţa/Belgia), Trafigura (Olanda/Marea Britanie/Elveţia), Weir Pumps Ltd. (Marea Britanie).

Sudanul dispune şi de rezerve de gaze naturale, în volum estimat de 850 miliarde de metri cubi şi a căror explorare abia a început, de către compania malaeziană Petronas, pe platforma marină a Mării Roşii. Un volum redus de gaze naturale este exploatat în câmpurile petrolifere din sudul ţării şi exploatat pe plan local.

Sudanul deţine rezerve de aur (export de aproximativ 7 - 8 tone anual), crom, argint, minereu de fier, cupru, plumb, mică, tungsten, zinc, diamante şi uraniu.

În sectorul manufacturier, cea mai importantă producţie este cea de zahăr, peste 700.000 de tone pe an. Sudanul este singurul stat exportator de zahăr din lumea arabă.

Sudanul a dezvoltat şi o mică industrie de autovehicule în cadrul complexului industrial GIAD. Alte sectoare cu o producţie redusă sunt cele farmaceutic, produse electrice, ciment, făină şi băuturi răcoritoare. În ciuda eforturilor autorităţilor sectorul producţiei textile nu a înregistrat evoluţiile dorite.

Sectorul construcţiilor a avut cea mai mare dezvoltare în zonele urbane, iar majoritatea costrucţiilor sunt cu caracter privat. Un proiect deosebit care a fost lansat împreună cu investitori emiratezi este centrul comunităţii de afaceri Al-Mogran. Proiectul menţionat, în valoare de 4 miliarde de dolari SUA, va fi realizat în Khartoum, la confluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru şi se doreşte să devină viitorul centru al comunităţii de afaceri din Africa de Est.

Principalele obiective ale Programului de Dezvoltare a Sudanului sunt:

- promovarea Sudanului ca destinaţie atractivă pentru investiţii;

- atragerea de capital şi parteneri comerciali pentru proiecte deja iniţiate;

- crerea de relaţii între oameni de afaceri proeminenţi pe plan internaţional şi cei locali;

- asigurarea transparenţei dezvoltării diverselor sectoare industriale din Sudan;

- asigurarea schimburilor de date, know-how şi a legăturilor între participanţii la diverse proiecte de investiţii.

 

Apartenenţa la organizaţii regionale şi mondiale

           

            IGAD – Autoritatea Inter-Guvernamentală pentru Dezvoltare a fost înfiinţată în anul 1986 şi poartă actuala denumire din martie 1996, în urma unui summit organizat la Nairobi, Kenya.

            La sfârşitul anilor ’90 legăturile Sudanului cu IGAD au avut de suferit ca urmare a relaţiilor tensionate dintre autorităţile de la Khartoum, atât cu Eritrea cât şi cu Uganda. Începând cu anul 2002 s-au înregistrat progrese în obţinerea păcii în Sudan, iar în luna iulie a aceluiaşi an a fost semnat Acordul de la Machakos, Kenya, pentru organizarea unui referendum de autodeterminare a sudului Sudanului, după o perioadă interimară de şase ani.

            IGAD desfăşoară întruniri regulate ale membrilor pentru integrare economică şi cooperare în domeniul infrastructurii, însă datorită tensiunilor interne existente nu sunt de aşteptat acţiuni concrete.

 

            Liga Statelor Arabe (LSA) şi OPEC. LSA cuprinde 22 de state aparţinînd „naţiunii arabe”. În cadrul organizaţiei există divergenţe privind relaţiile cu Israelul (Sudanul nu recunoaşte Israelul) şi legate de războiul din Irak.

            Comitetul de implementare a deciziilor în domeniul economic şi social a solicitat autorităţilor sudaneze să reducă taxele şi tarifele vamale. Statele arabe puţin dezvoltate au fost amânate în reducerea taxelor vamale, iar cele mai dezvoltate au reuşit liberalizarea completă a taxelor în schimburile de bunuri.

            Consiliul Ministerial al Ligii Arabe a solicitat statelor membre să contribuie la Fondul Arab pentru dezvoltarea de proiecte în sudul Sudanului. Liga Arabă susţine eforturile Uniunii Africane pentru rezolvarea crizei umanitare din provincia vestic - sudaneză, Darfur.

            Sudanul este membru observator al OPEC. OPEC a lansat o nouă invitaţie Sudanului de aderare ca membru deplin, in anul 2006, iar decizia de aderare aparţine noului Guvern de Uniune Naţională.

 

            Uniunea Africană (UA) – a fost înfiinţată oficial în iulie 2002, cu ocazia întâlnirii şefilor de state africane la Durban, în Africa de Sud şi are sediul în capitala etiopiană, Addis Abeba. UA este creată după modelul Uniunii Europene şi urmăreşte înfiinţarea unei bănci centrale africane, folosirea unei monede unice, infiinţarea unei curţi de justiţie şi a unei bănci de investiţii. Datorită fondurilor reduse de care dispune UA, proiectele enumerate anterior probabil că nu vor putea fi puse în aplicare pe termen mediu. UA promovează iniţiative mai puţin costisitoare, legate de integrarea comerţului statelor africane şi reducerea blocurilor comerciale regionale, armonizarea legislaţiei comerciale, promovarea stabilităţii legislative şi macroeconomice.

 

            COMESA – Piaţa Comună a Africii de Sud şi Est a fost formată în anul 1994 şi în prezent cuprinde 20 de membri, între care şi Republica Sudan. COMESA are o populaţie totală de aproximativ 400 milioane şi un PIB estimat la 170 miliarde dolari SUA. Scopurile organizaţiei sunt de a elimina problemele structurale şi instituţionale ale statelor membre, de a promova stabilitate şi securitate politică pentru o dezvoltare economică susţinută a statelor ce o compun şi colectiv, ca bloc regional. Aceste scopuri urmează să fie puse în practică prin crearea unei uniuni monetare, a unei monede unice şi a unei bănci centrale. La începutul anului 2003, doar nouă state au agreat să devină membri deplini, între care şi Sudanul. Statele membre COMESA au înlăturat în anul trecut toate barierele tarifare intra-regionale, dar menţin taxele de import pentru produsele din state care nu aparţin organizaţiei.

            Datorită dezvoltării reduse a industriei şi producţiei manufacturiere, multe dintre statele membre nu sunt pregătite pentru a reduce şi mai mult tarifele vamale, din teama de a nu submina industriile locale şi veniturile de care beneficiază.

Datorită infrastructurii puţin dezvoltate, a transporturilor ineficiente, a lipsei de educaţie şi pregătire, ca şi a birocraţiei existente în statele membre, atât schimburile comerciale cât şi proiectele de investiţii între acestea vor mai avea de suferit. S-a încercat, de asemenea, crearea unui sistem de rezolvare a datoriilor între statele COMESA, echivalent cu Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar Internaţional, fiind creat dolarul Comesa, însă disputele comerciale nu pot fi practic rezolvate datorită sistemelor juridice naţionale ale statelor componente.

 

            Organizaţia Mondială a Comerţului

            Sudanul a depus cererea de aderare ca membru deplin la Organizaţia Mondială a Comerţului, iar încheierea negocierilor este prevăzută să aibă loc în anul 2008.

            Autorităţile sudaneze susţin că au reuşit să îndeplinească 70% din cerinţele impuse pentru aderare şi urmează să fie revizuite o serie de documente bilaterale. Sudanul beneficiază de iniţiativa „Totul cu Excepţia Armamentului”, prin care poate exporta în Uniunea Europeană zahăr la un preţ avantajos. Este prevăzut ca în anul în curs să crească cantitatea de zahăr exportată în UE.

Sudanul a solicitat OMC exceptarea de la sistemul TRIPS, taxe vamale la produsele agricole şi unele bunuri manufacturate. Sunt deja în pregătire legea anti-dumping, legea salvgardării şi legea concurenţei.

 

            Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială

            Relaţiile Sudanului cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială s-au îmbunătăţit în ultimii ani.

            O echipă a FMI poartă discuţii anuale cu autorităţile statului privind evoluţia economiei, dezvoltarea şi politicile economice. În luna septembrie 2007 Consiliul Executiv al FMI a încheiat Articolul IV al consultărilor purtate cu Sudanul.

 În cursul lunii august 2006 a fost inaugurat oficiul pentru Sudan al Băncii Mondiale, după 12 ani de suspendare. Sudanul nu este eligibil pentru a obţine împrumuturi din partea Asociaţiei pentru Dezvoltare Internaţională (IDA) datorită arieratelor şi a datoriei externe de aproximativ 28 miliarde dolari SUA.

Banca Mondială este prezentă în Sudan ca administrator a două fonduri de donatori (Multi Donor Trust Funds - MTDF) înfiinţate la Conferinţa de la Oslo, în 2005, unul pentru guvernul naţional şi unul pentru sudul ţării. Fondurile amintite au rolul de a sprijini reconstrucţia, reabilitarea şi dezvoltarea post-conflict a statului. În primăvara anului 2007 consorţiul a reevaluat progresele în îndeplinirea obiectivelor Misiunii Reunite de Evaluare şi a identificat priorităţile pentru etapa a doua, pe perioada 2008 – 2011.

Sudanul ar putea deveni eligibil  pentru ştergerea datoriei în cadrul iniţiativei „Ţărilor Sărace Foarte Îndatorate - HIPC” şi a celei mai recente iniţiative, „Iniţiativa Multilaterală de Ştergere a Datoriilor – MDRI”.

 

 

REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR ŞI INVESTIŢII

 

            Regimul de comerţ exterior

 

            Autorităţile locale au simplificat procedurile legale pentru a încuraja exporturile. În acest sens, exporturile nu mai sunt supuse regimului de licenţiere de către Ministerul Comerţului Exterior. Toate bunurile sunt permise la export, cu excepţia cărbunilor şi a lemnelor de foc, din motive legate de mediul înconjurător.

            Alte măsuri de politică financiară şi monetară luate de autorităţi pentru creşterea eficienţei economice sunt: liberalizarea cursului de schimb al monedei naţionale; redirijarea resurselor financiare ale băncilor spre sectoarele productive, în special spre export şi sectorul privat; încurajarea producţiei naţionale prin reducerea taxelor pe profit impuse întreprinderilor de stat, băncilor şi companiilor care investesc în sectorul public; anularea taxelor de export pentru mărfurile sudaneze; anularea subvenţiilor la majoritatea bunurilor de consum şi diminuarea acestora la carburanţi; liberalizarea preţurilor tuturor mărfurilor industriale şi agricole, în vederea stimulării producătorilor şi a creşterii producţiei.

 

            Comisia Europeană oferă informaţii legate de tariful vamal al Sudanului prin intermediul site-ului http://madb.europa.eu/mkaccdb2/indexPubli.htm. Adresa poate fi accesata numai din spaţiul UE. Ghidul exportatorilor cuprinde o secţiune privind formalităţile de import.

 

            Procedurile de import se derulează prin intermediul autorităţilor bancare şi vamale, fără a fi necesară obţinerea licenţelor de import, după următoarele reguli:

- toate bunurile pot fi importate în Sudan cu excepţia alcoolului (n.n. – permis în sudul ţării) şi narcoticelor, armelor şi muniţiei, echipamentelor de jocuri de noroc, substanţelor chimice ptr. producerea pâinii şi jucăriilor care simulează arme de foc;

- produsele importate trebuie să fie înregistrate la Registrul de import/export, înregistrarea trebuie să fie validă, iar bunurile trebuie să fie incluse în lista de produse;

- plata bunurilor importate nu se poate face din resursele de monedă internă ale importatorului, iar procedura de import cu valoare nulă nu este acceptată;

- tranzacţiile bancare trebuie efectuate printr-o bancă comercială şi să respecte procedurile operaţiunilor bancare;

- este necesară aprobarea prealabilă a facturilor bunurilor de către autorităţile în cauză, în cazul importurilor de natură specifică (ex. bunuri cu destinate producţiei agricole, au nevoie de aprobarea Ministerului Agriculturii);

- bunurile importate sunt supuse examinării de către Organizaţia Sudaneză de Metrologie şi Standardizare;

- taxele se aplică la preţul CIF a produselor importate.

           

Alte taxe aplicate produselor importate

           Toate produsele importate sunt supuse TVA – 12% cu excepţia: importurilor cu destinaţie diplomatică, bunurilor de capital, produselor cu destinaţie agricolă (seminţe, îngrăşăminte şi pesticide), hârtiei pentru ziare şi reviste, echipamentelor pentru tipărit, materialelor sportive şi bunurilor importate de către organizaţiile neguvernamentale. La importurile de zahăr se adaugă o taxă fixă de 30 de Lire sudaneze pe tonă.

            Următoarele produse sunt supuse unor taxe adiţionale, echivalente accizelor pentru produsele realizate pe plan local, după cum urmează:

Taxa pe valoarea adăugată (indirectă) se aplică majorităţii produselor de import, excepţie făcând medicamentele, maşinile şi echipamentele destinate proiectelor de investiţii, bunurile pentru uzul ambasadelor, grâul şi unele produse destinate agriculturii (seminţe, îngrăşăminte, pesticide, insecticide etc.).

            Reglementări privind efectuarea importurilor:

- nu este necesară licenţierea la import;

- nu se aplică restricţii cantitative  sau cote tarifare;

- Sudanul aplică sistemul armonizat de clasificare a importurilor/exporturilor;

- pentru stabilirea valorii în vamă, Sudanul utilizează definiţia de la Bruxelles a valorii (valoarea facturii);

- importatorii trebuie să prezinte la vamă declaraţia de import, factura comercială, certificatul de origine, licenţa pentru carantină (dacă este cazul), să se conformeze cerinţelor Organizaţiei Sudaneze pentru Standarde şi Metrologie (SSMO) şi să indeplinească formalităţile bancare;

- taxele vamale şi orice alte taxe la import se plătesc înaintea obţinerii documentului care certifică intrarea în posesia mărfii (eliberarea mărfii din vamă);

- reglementările sudaneze nu obligă importatorii să efectueze controlul mărfii înainte de livrare, dar se recomandă să aibă un certificat de pre-inspecţie, eliberat de inspectori internaţionali agreaţi de SSMO, aceasta din urmă putând efectua un al doilea control. Toate bunurile care nu sunt însoţite de un certificat de calitate sunt supuse controlului SSMO la punctul vamal de intrare în Sudan;

- certificatul de origine a mărfii se solicită, în special, în cazul în care se aplică un regim preferenţial (reduceri de taxe vamale) şi în orice situaţie în care importatorul sudanez convine acest lucru cu exportatorul;

- Sudanul nu are reguli proprii de origine.

 

Scutirile de taxe vamale se aplică următoarelor categorii de mărfuri:

- cele prevăzute în anexele la Legea încurajării investiţiilor (anumite categorii de materii prime, maşini şi utilaje folosite pentru realizarea proiectelor de investiţii);

- bunurile prevăzute la art. 4 din Legea vămilor (efecte personale, bunuri pentru uzul organizaţiilor neguvernamentale şi ambasadelor);

- calculatoare şi accesorii pentru acestea;

- anumite produse folosite în agricultură.

Taxe de acciză (care variază intre 10 - 210% din valoarea mărfii de import) se aplică unui număr de circa 40 de articole (la nivel de 8 cifre în tariful vamal) grupate în 6 categorii: zahăr - 14%, ciment - 25%, ţigări - 210%, vopseluri - 10%, băuturi carbogazoase şi sucuri - 10%, automobile - 10% şi autovehicule pick-up - 40%. Acelaşi nivel de taxe se aplică celor 6 categorii de mărfuri la preţul intern de producţie.

În cadrul tarifului vamal, la import se aplică doar trei niveluri de taxare: 10% pentru mai mult de o treime din totalul poziţiilor tarifare, 25% pentru mărfuri semi-finite şi 45% pentru alte articole (automobile, autovehicule de teren, mobilă, articole electrice pentru uz casnic, articole de lux).

 

            Operatorii economici români interesaţi să exporte produse pe piaţa locală sunt sfătuiţi să stabilească legături cu un agent sudanez şi să aibă în vedere posibilitatea încheierii unui contract cu agentul local.

 

            Reguli privind ambalarea şi etichtarea produselor

            Eticheta trebuie să includă:

-          ţara de origine;

-          producătorul;

-          mărimea şi materialul produselor

-          este acceptată folosirea limbii engleze;

-          produsul nu trebuie să conţină poze sau text ce contravin tradiţiilor islamice;

-          numele utilizatorului final trebuie înscris de preferinţă în mai multe locuri;

La ambalare să se prevadă condiţiile climatice excesiv de calde, drumurile dificile din Sudan şi condiţiile grele de mânuire a produselor.

Produsele exportate în Sudan pe cale maritimă trebuie să deţină un conosament de bord sau o scrisoare de transport aerian, în cazul transportului aerian, în care să fie înscris numele şi adresa furnizorului şi a cumpărătorului, numărul, cantitatea, greutatea netă etc.

 

Prevederi legislative privind inregistrarea exportatorilor/importatorilor

Efectuarea de importuri şi exporturi de bunuri în şi din Sudan necesită înregistrarea firmei la registrul specializat al Ministerului pentru Comerţ Exterior, ce cuprinde:

- înregistrarea la Camera de Comerţ ca importator sau exportator;

- completarea unui formular la Ministerul pentru Comerţ Exterior cu numele şi adresa aplicantului şi în plus, următoarele:

- depunerea unei licenţe valabile de comerţ, din partea unui contabil autorizat, care să ateste capitalul folosit în activităţile de import şi export, conform ultimului buget;

- certificate de plata a datoriilor la zi din partea Camerei de taxe şi a Zakat-ului (obligaţie financiară religioasă musulmană).

            Cererea va fi ulterior aprobată de către un comitet consultativ.

 

            Sudanul nu are în vigoare legislaţie anti-dumping deşi guvernul are în vedere emiterea de legi privind protecţia produselor proprii, competiţia şi anti-dumping. Taxele privind bunurile refuzate sau reexportate sunt stabilite de către autoritatea vamală. Mostrele, inclusiv cele gratuite, sunt supuse restricţiilor obişnuite de import.

 

            Există posibilitatea efectuării de exporturi destinate organismelor guvernamentale şi sectorului de stat sudanez, iar licitaţiile sunt anunţate în presa locală. În general, termenele la care sunt anunţate licitaţiile sunt foarte scurte şi nu mai permit participarea operatorilor economici străini cu excepţia firmelor care au reprezentare pe piaţa locală. Cerinţele generale pentru licitaţii sunt: bunurile se livrează CIF Port Sudan; de regulă, se cere o garanţie de 2% din valoare; taxele de participare la licitaţie sunt, de regulă, nereturnabile.

  

            Termeni de plată

            După ajungerea la un acord cu o companie sudaneză pentru exportul de bunuri sau servicii în Sudan este esenţial să fie asigurat aspectul financiar al operaţiunii. Recomandăm utilizarea scrisorii de credit irevocabil confirmat şi efectuarea plăţii în Euro. Aprecierea riscurilor în cazul unei companii sudaneze necunoscute este dificilă având în vedere volatilitatea pieţei locale. De regulă, Banca Centrală a Sudanului nu permite importatorilor locali să efectueze plata 100% în avans.

 

            Taxe de export

 

            Toate produsele sunt exceptate de la plata taxelor de export, mai puţin pieile brute, la care se aplică o taxă de 15%.

            Reglementări privind efectuarea exporturilor:

- este necesară înregistrarea firmei;

- nu este necesară obţinerea unei licenţe de export (excepţie – cazul în care exportul se face fără încasarea contravalorii, situaţie în care Ministerul Comerţului Exterior şi Banca Sudanului eliberează licenţe de export ce trebuie validate);

- nu se aplică restricţii cantitative sau cote la export;

- se aplică taxa de 1% (taxa la cheu) la exporturile pe cale maritimă (beneficiar - Sudan Sea Corporation) şi o taxă de 1,2 % la exporturile cu avionul (beneficiar – Civil Aviation Authority).

La exportul de produse sudaneze în ţările membre COMESA, Uniunea Camerelor de Comerţ din Sudan eliberează certificatul de origine al mărfii şi se aplică regulile de origine convenite prin tratat.

 

            Prevederile ale sistemului general de preferinţe tarifare comerciale (SGPC)

 

            Odată cu aderarea la UE, România a devenit donator de preferinţe, prin retragerea din Sistemul global de preferinţe comerciale între ţările în curs de dezvoltare, negociat sub egida UNCTAD, în virtutea căruia România a acordat şi a primit o serie de concesii tarifare pentru produsele ce fac obiectul schimburilor comerciale între anumite ţări în curs de dezvoltare.

 

Comerţul exterior

 

în procente - 2006

Principalii parteneri la export (FOB)

Principalii parteneri la import (CIF)

China

75

China

          20

Japonia

9,2

Arabia Saudită

8

Emiratele Arabe Unite

4

Japonia

7,4

Arabia Saudită

2,2

India

6,6

NOTA: Sudanul a importat din UE 21,5% din valoarea totală a anului 2006.

 

Comerţul exterior       
(milioane dolari SUA)

 

2005

2006

Exporturi FOB

4.824,3

5.656,6

Importuri CIF

6.755,8

8.073,5

Balanţa comercială

 - 1.932,5

- 2.416,9

 

Principalele produse exportate de Sudan, în 2006, au fost: ţiţei şi produse petroliere, susan, animale vii, bumbac gumă arabică şi zahăr.

Principalele produse importate în Sudan în 2005 au fost: maşini şi echipamente, produse manufacturate, echipamente de transport, produse chimice, grâu şi făină, alte produse alimentare, produse petroliere rafinate şi textile.

 

            Regimul investiţiilor

 

            Pentru a încuraja investiţiile străine directe de capital în Sudan, autorităţile au luat următoarele măsuri: abrogarea monopolului de stat în proiectele agricole şi industriale, sectorul serviciilor economice şi marketing. Statul şi-a retras participarea la unele corporaţii şi instituţii publice; au fost adoptate politici economice, comerciale şi financiare în sprijinul economiei de piaţă; abrogarea sistemului de licenţe de import, cu excepţia statelor cu care se desfăşoară un comerţ preferenţial; amendarea, în anul 2003, a Legii Încurajării Investiţiilor - promulgată în anul 1999.

            Legea încurajării investiţiilor din 1999, amendată în 2003, constituie baza legală pentru efectuarea de investiţii şi încurajeză iniţierea de proiecte care duc la promovarea venitului intern, extind baza economiei naţionale, conduc la realizarea scopurilor dezvoltării economice şi sociale, îndeosebi în zonele rurale.

            Domeniile în care este încurajată efectuarea de investiţii sunt: activităţile din agricultură, creşterea animalelor, industrie, energie şi minerit, transport, comunicaţii, turism, mediu, depozitare, construcţia de locuinţe, infrastructură, servicii de consultanţă şi administrative, tehnologia informaţiei, educaţie, sănătate, alimentare cu apă, cultură şi informare.

            Legislaţia în vigoare clasifică proiectele de investiţii în două categorii: proiecte strategice şi alte proiecte. Proiectele strategice sunt scutite de taxa pe profit pe o perioadă de 10 ani, iar celelalte proiecte pot primi o scutire de taxă pe profit pe o perioadă de până la 5 ani.

            Sunt considerate proiecte strategice cele din următoarele domenii:

            - infrastructură, drumuri, poduri, energie electrică, baraje, comunicaţii, energetic, transport, construcţii, educaţie, sănătate, turism, servicii IT, alimentare cu apă;

            - exploatarea resurselor subterane şi subacvatice de mare adâncime;

            - producţia agricolă, industrială, creşterea animalelor şi alte domenii ce vor fi stabilite;

            Proiectele strategice trebuie să fie extinse pe teritoriul a cel puţin două state sudaneze. Proiectele de investiţii beneficiază de scutirea de taxe vamale pentru importurile necesare implementării sau a funcţionării acestora. Proiectele iniţiate în zonele defavorizate, care participă la dezvoltarea capacităţii de export a ţării, sprijină dezvoltarea zonelor rurale, asigură crearea de noi locuri de muncă, participă la dezvoltarea cercetării tehnice şi ştiinţifice, sunt acordate preferenţial.

            Principalele garanţii acordate investitorilor:

            - proiectul nu poate fi naţionalizat, confiscat sau rechiziţionat în interes public decât în condiţiile legii şi prin compensare justă;

            - fondurile destinate proiectului nu pot fi blocate, reţinute, îngheţate sau confiscate decât în condiţiile în care a fost emisă o decizie a unei Curţi de justiţie în acest sens;

            - orice proprietate imobiliară aparţinând proiectului nu poate fi expropriată integral sau parţial decât în condiţiile legii; în acest caz, investitorul va fi compensat pe baza preţului pieţii al proprietăţii în momentul în care s-a efectuat expropierea;

            - eliberarea capitalului investit în moneda iniţial investită, în caz de lichidare sau desfiinţare, dacă proiectul nu a început să funcţioneze, cu specificarea respectării tuturor angajamentelor asumate de către investitor.

            Sudanul este semnatar al Acordului Unificat de Investiţii Arabe – 1980, Acordului de soluţionare a disputelor de investiţii apărute între Statele Arabe Gazdă şi cetăţenii altor state – 1974, Acordului comercial între statele membre ale Organizaţiei Conferinţei Islamice, precum şi al altor acorduri. Sudanul este membru al Marii Zone Arabe de Comerţ Liber, Agenţiei Multinaţionale de Garantare a Investiţiilor, Autorităţii Arabe de Garantare a Investiţiilor.

            Obligaţiile investitorului

- să înceapă executarea proiectului, în termen de 12 luni de la alocarea terenului, cu excepţia cazului în care perioada a fost extinsă cu aprobarea ministrului sau a unui secretar de stat din domeniul responsabil;

- să înainteze în perioada de graţie, ministrului sau secretarului de stat competent, rapoarte bianuale, privind progresul punerii în aplicare a proiectului, până la începerea funcţionării acestuia, a producţiei sau activităţii;

- să păstreze la zi registre de evidenţă pentru bunurile scutite de taxe vamale şi materialele importate;

- să prezinte anual, ministrului sau secretarului de stat competent, evidenţa financiară a proiectului, aprobată de audit.

Investiţiile străine în Sudan, în anul 2006, au atins cifra de aproximativ 2 miliarde dolari SUA.

 

            România a iniţiat negocieri cu autorităţile sudaneze pentru semnarea Acordului de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor. În luna iunie 2007 a fost semnată la Bucureşti Convenţia de evitare a dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. În luna iunie 2003 a fost semnat Acordul de înfiinţare a Consilului Oamenilor de Afaceri româno-sudanezi, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Oamenilor de Afaceri din Sudan.

 

Reglementări locale pentru înregistrarea filialei unei companii străine în Sudan

 

În cazul în care proiectul de realizat este specific şi durează o perioadă scurtă, licenţa de funcţionare va fi temporară. Formularul de înregistrare a filialei, însoţit de o cerere de înregistrare, se depun la Registrul General al Comerţului, împreună cu următoarele documente:

- copie autentificată a Memorandumului Articolelor de Asociere din ţara de origine a societăţii;

- copie a Certificatului de Înregistrare a societăţii, în ţara de origine;

- lista Consiliului de directori a societăţii.

Toate documentele specificate mai sus trebuie traduse în limba arabă şi autentificate de către Ambasada Republicii Sudan, în ţara de origine – România sau alt stat.

Se mai solicită:

            - împuternicire pentru reprezentarea societăţii în Sudan şi nominalizarea reprezentantului autorizat cu reşedinţă pe plan local, căruia autorităţile sudaneze îi pot adresa corespondenţă (documente legale/oficiale);

- copie a imputernicirii legale care conferă unui reprezentant al societăţii, cu reşedinţa, de regulă, în Sudan, să deruleze operaţiuni în numele societăţii, pe plan local.

 
Zonele libere în Sudan şi avantaje oferite

 

Sudanul are o aşezare strategică în nord-estul Africii, învecinându-se cu 9 ţări,  are acces la Marea Roşie şi este semnatară a majorităţii convenţiilor cu privire la arbitraje şi garantarea investiţiilor.

În prezent operează următoarele zone libere:

- la Marea Roşie (în suprafaţă de 6.000 hectare, formată din portul Swakin şi aeroportul Port Sudan). Această zonă este considerată ca având utilizări multiple, terenul fiind structurat şi destinat astfel: 41% pentru activităţi industriale, 15% pentru activităţi comerciale şi 44% pentru serviciile aferente;

- la El Jeili (suprafaţă de 600 de hectare), aflată la circa 60 km. nord de Khartoum. Terenul pentru investiţiile considerate strategice se acordă gratuit.

Unele dintre stimulentele şi facilităţile acordate investitorilor în zonele libere sunt: 100 % drept de proprietate, 100 % drept de repatriere a capitalurilor investite şi a profiturilor, nu se aplică taxe pe venitul personal si nici taxe corporative (o perioadă de 15 ani, reînoibilă), nu se aplică restricţii valutare şi nici restricţii la permisele de muncă.

Chiria percepută în zonele libere variază, între 2,5 $/an/m2 de teren amenajat şi 50$/an/m 2  pentru birouri şi depozite în construcţii de beton. Taxele de obţinere a licenţelor de operare variază între 200 $/an, pentru servicii, agenţi de transport şi vamali şi 600 $/an, pentru bănci. Pentru o investiţie industrială, taxa este de 500 $/an, iar pentru una comercială sau spaţiu de prezentare de 400 $/an.

 

 

INFORMAŢII UTILE

 

a) Regimul de vize

 

- vize de tranzit – se acordă persoanelor care tranzitează Sudanul pentru o perioadă de 1 – 7 zile. Ţara de destinaţie trebuie indicată în formularul de cerere a vizei. Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil pentru intrarea în ţara de destinaţie;

- viză de intrare – se eliberează în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de la 8 zile la 3 luni. Extinderea perioadei de şedere se face prin intermediul autorităţilor de la Khartoum. Alte cerinţe: paşaportul trebuie să fie valabil cel puţin 6 luni de la data intrării în Sudan;

- în cazul vizei de afaceri se solicită o scrisoare din partea firmei sudaneze partenere în care să fie specificate scopul vizitei, durata şederii, responsabilitatea financiară, date de contact în Sudan şi eventual copii ale corespondenţei cu partenerii sudanezi;

- în cazul paşapoartelor diplomatice sau oficiale se solicită Notă verbală şi nu se percep taxe.

      Cetăţenii români care efectuează vizite în Sudan, în scop de afaceri sau turism şi nu deţin paşaport diplomatic trebuie să se înregistreze în termen de trei zile la Departamentul pentru Străini, unde vor completa un formular şi sunt necesare două fotografii.

 

      Viza pentru Sudan se poate obţine de la:

Ambasada Sudanului în Romania

Adresa: Str. Pictor Ion Negulici nr. 3, sector 1, Tel. 233.91.81/87/89; Fax 233.91.88  Email: sudanbuc@sudanembassy.ro Web: www.sudanembassy.ro

Orar: L-V: 9-15.

În cazul în care paşaportul are înscrisă o viză sau o cerere de viză de Israel, pentru vizitarea Sudanului, deţinătorul trebuie să obţină un nou paşaport.

 

b) Restricţii impuse la vamă cu privire la intrarea – ieşirea din ţară cu bunuri şi valori

 

Nu există restricţii cu privire la sumele în valută cu care o persoană fizică intră sau iese din Sudan, însă sumele importante trebuie declarate la intrarea în ţară.

Este necesară obţinerea de licenţe din partea organismelor sudaneze abilitate, pentru introducerea/scoaterea din ţară a următoarelor: animale vii din fauna africană (aflate sub protecţie internaţională) şi părţi ale acestora (ex. piei de animale, fildeş etc.), plante şi seminţe de plante, medicamente şi produse farmaceutice (cu excepţia celor pentru consum propriu, deci în cantităţi care nu permit comercializarea), arme şi muniţie, receptoare pentru captarea transmisiunilor TV prin satelit.

 

c) Sărbători legale

 

Ora oficială a Sudanului este GMT+3 ore şi nu există practica orei de vară. În timpul verii ora oficială a Sudanului corespunde cu ora oficială a României.

Program oficial de lucru – zilnic, mai puţin vinerea pentru statele din nordul Sudanului şi duminica pentru statele din sudul Sudanului, între orele 08.30-15.30. În perioada lunii “Ramadan” activităţile, în general, se reduc. Programul de lucru prevede o pauză de masă de 15 minute la ora 10.00 şi la prânz, pentru rugăciune.

Băncile au program în zilele lucrătoare între orele 09.00 – 12.30.

Zile legale de sărbătoare:

- Ziua Independenţei – 1 ianuarie;

- Ziua Naţională a Salvării Revoluţiei – 30 iunie;

 

Sărbători religioase:

- Crăciunul – 25 decembrie – 1 zi şi Crăciunul Coptic – 7 ianuarie – 1 zi;

- Paşte – martie/aprilie – 1 zi;

- Ramadan în perioada la 02.09 – 02.10.2008 (Eid Al-Fitr, prima zi a lunii islamice Shawal – 3 zile libere începând cu 2 oct. 2008);

- Eid Al-Adha, a zecea zi a lunii islamice Zu Al-Hija – 3 zile libere (9 dec. 2008);

- Anul nou Islamic – 1 zi (10 ian. şi 29 dec. 2008);

- Naşterea Profetului – 1 zi (20 mart. 2008);

- Al-Isra wa Al-Miaraj, a 27-a zi a lunii islamice Rajab – 1 zi;

NOTĂ: pentru sărbătorile musulmane se va avea în vedere că, întrucât anul musulman este mai scurt cu 11 zile faţă de calendarul internaţional, sărbătorile nu sunt ţinute la aceiaşi dată şi diferă în fiecare an.

 

d) Uzanţe comerciale şi financiare locale

 

Serviciile financiare în Sudan au o formă dublă, existând atât sistemul islamic cât şi cel internaţional. În total există 26 de bănci din care 17 sunt private. În Sudan sunt prezente cu operaţiuni câteva bănci străine şi o serie de companii de asigurări. Este de aşteptat ca numărul băncilor străine să crească şi o serie de bănci din Liban, Kuweit, Emiratele Arabe Unite au deschis oficii în Khartoum. De asemenea, o serie de bănci internaţionale intenţionează să deschidă oficii in sudul Sudanului.

Rezervele valutare ale ţării la sfârşitul anului trecut au fost estimate la 3 miliarde de dolari SUA, echivalentul a aproximativ 5 luni de importuri – valoare redusă conform normelor internaţionale, însă este cea mai mare înregistrată până în prezent.

Moneda locală s-a apreciat în ultimele luni, faţă de dolarul SUA, iar scăderea valorii monedei americane în ultimii ani a dus şi la o reducere a presiunilor exercitate asupra Guvernului sudanez. Cursul actual de schimb este de 1USD = 2 Lire sudaneze.

 

e) Sistemul bancar

 

Banca Sudanului (banca centrală)

Web site: www.bankofsudan.org

Tel: 00249-183-778064-778594 Fax: 778547

 

Bănci guvernamentale

 

Bank of Khartoum

Tel: 00249-183-779924-770198-780137

Fax: 772880-774528

 

Sudanese Saving and Social Development Bank

Tel: 00249-183-774358- 775157

 

Bănci specializate: Elnilein Industrial Development Group Bank, Agricultural Bank of Sudan, Farmer's Commercial Bank, Animal Resources Bank.

Bănci particulare: Tadamon Islamic Bank, Elbaraka Bank, Omduman National Bank, Elgharb Islamic Bank, Faisal Islamic Bank, Islamic Co-operation and Development Bank, Islamic Bank of Sudan, Sudanese - Saudi Bank, Sudanese French Bank, ElShamal Islamic Bank, Almashriq Bank.

 

e) Modul de contactare a Ambasadei României la Khartoum

Ambasada României la Khartoum

Tel: 00249-185-338114

Fax: 00249-13-330113

E-mail: ambromania@sudanmail.net

Biroul de Promovare Comercial – Economică, Khartoum (în sediul Ambasadei)

E-mail: bce_khartoum@hotmail.com

Adresă: Kafouri Area – Kassala Road, Plot 172, Khartoum

P.O.Box: 1494

 

f) Modul de contactare a altor reprezentanţe româneşti (turism, TAROM etc.) – la data actualizării îndrumarului nu existau alte reprezentanţe româneşti în Sudan, în afara Ambasadei.

 

g) Eticheta în afaceri

Deşi Sudanul are numeroase reguli sociale proprii şi majoritatea regulilor musulmane sunt respectate, nu există restricţii altele decât cele impuse de regulile normale de politeţe. Persoanele pot fi apelate cu prenumele sau poate fi folosit apelativul „said”, care înseamnă „domnule”, urmat de numele persoanei.

            Se obisnuieşte strângerea mâinilor cu toate persoanele prezente, chiar dacă acestea sosesc în mijlocul întâlnirii. Întâlnirile sunt mai puţin formale decât în Europa, iar purtarea costumului nu este necesară în toate situaţiile, fiind suficientă purtarea unei cămăşi cu sau fără cravată. Femeile trebuie să fie îmbrăcate decent şi modest.

 

h) Hoteluri şi restaurante

            Numărul hotelurilor de bună calitate este destul de redus, iar cele mai bune sunt: Acropole, Grand Holiday Villa, Le Meridien Khartoum Hilton şi Rotana. În Port Sudan cazarea se poate face la Hotelul Hilton Port Sudan. În Khartoum nu există multe restaurante la standard european, dar principalele hoteluri au restaurante adecvate. Există un număr suficient de fast-food-uri.

  

i) Angajarea de personal local

            Angajarea de personal local se poate face doar prin anunţuri în presă şi nu există publicaţii specializate. Anunţurile pot fi făcute în limba engleză. Anterior încheierii unui contract este recomandată consultarea unui avocat.

 

j) Poştă şi alte servicii

Serviciile de comerţ electronic sunt aproape inexistente, însă Internetul devine tot mai frecvent folosit în afaceri. Telefonia fixă şi mobilă sunt bine dezvoltate în Sudan. Toate numerele telefonice în Khartoum cuprind şase cifre. La apelarea unui număr de telefon din România în Sudan se formează 00249, urmat de codul localităţii şi şase cifre.

Codurile telefonice în conurbaţia Khartoum şi principalul port sunt următoarele:

Khartoum - 183

Khartoum Nord - 185

Omdurman - 187

Port Sudan – 3118.

Pentru apelarea pe plan local, pe linie fixă, se formează ultimele două cifre ale codului localităţii, respectiv 83, 85 sau 87, urmat de şase cifre. De pe linie mobilă pe linie fixă în Sudan se formează codul întreg al localităţii, precedat de cifra „0” (ex. 0183) urmat de şase cifre. Regulile se aplică şi în cazul faxurilor.

Pentru telefonia mobilă, din România se formează codul de ţară, 00249, urmat de numărul de telefon fără cifra „0”, situată prima la numerele de telefon mobil, aceasta din urmă se formează doar pe plan local.

Faxurile sunt frecvent utilizate în Sudan şi pot fi găsite la hotelurile din Khartoum şi centrele de telefonie publică din capitală.

Serviciile poştale funcţionează după un sistem învechit şi nu prezintă siguranţă. În cazul în care este folosit sistemul poştal se recomandă utilizarea numerelor de căsuţe poştale (P.O. Box).

Pentru publicitate există unele publicaţii specializate periodice în limba arabă, însă nu există ziare specializate. Anunţurile pot fi făcute prin intermediul cotidianelor locale, în limba engleză sau arabă. Reclamele la alcool şi tutun sunt interzise.

Deşi limba engleză este folosită de majoritatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţilor guvernamentali, în cazul în care se doreşte angajarea unui translator poate fi contactată Univesity of Khartoum, Department of Translation and Arabization, tel. 00249-183-784845.

Deplasarea de la şi spre aeroport. Sunt disponibile servicii de taximetrie, însă majoritatea taxiurilor oferă condiţii foarte reduse. Se poate închiria o maşină din aeroport, de la firme specializate.

Serviciile medicale în Sudan nu pot fi obţinute pe baza unei asigurări medicale sau a unui card de sănătate şi plata trebuie efectuată în numerar. Anterior plecării din România este obligatorie vaccinarea preventivă şi obţinerea „Cărţii galbene”.

            Reţeaua de electricitate este de 220V si 50Hz, însă penele de curent sunt frecvente, mai ales vara.

            Avocaţii şi contabilii locali pot fi contactaţi prin intermediul Ambasadei.

 

k) Organisme publice şi neguvernamentale care au ca obiect furnizarea de informaţii economice şi comerciale

Ministerul Comerţului Exterior/Ministry of Foreign Trade
Trade Information Centre
PO Box 194
Khartoum
Tel: 00249 11 772540/ 772640
Fax: 00249 11 773950/ 776359
E-mail:
tic@sudanmail.net

Ministerul Finanţelor şi Economiei Naţionale

http://www.mof-gov.com/

 

Ministerul Industriei

http://www.industry.gov.sd/

 

Sudan Trade Point (STP)

Web site: http://www.tpsudan.org/

Tel. 00249-183-762589 Fax: 788116

Adrese e-mail ale STP:

- pentru informatii generale: info@sudantradepoint.org

- pentru cereri de oferta adresate STP: tpsudan@hotmail.com

 

Taxation Chamber (impozite si taxe)

            http://www.sudatax.gov.sd/

 

Ministerul Investitiilor

http://www.sudaninvest.org/English/Default.htm

 

Sudan Standard & Metrology Organisation (SSMO)

PO Box 13573

Khartoum

Tel: 00249 11 775247

Fax: 00249 11 774852

E-mail:SSMO@Sudanet.net

 

Companies Registrar General

PO Box 774

Khartoum

Tel 00249 11 772174/ 774959

Fax: 00249 11 779841

Contact: Mr. Ahmed ElFaki Ali

 

Union Chamber of Commerce

PO Box 81

Khartoum

http://www.sudanchamber.org

Tel:  00 249 11 772346/ 776518/ 781886

Fax: 00 249 11 780748

 

The Sudanese Businessmen & Employers Federation

PO Box 1758

Khartoum

http://www.sudbiz.biz/

Tel:  00 249 11 431276/ 431277/ 431278

Fax: 00 249 11 431281/ 431283

  

Sudan Airways

http://www.sudanair.com

 

Sudan Telecomunications

http://www.sudatel.net

 

DHL

Tel: 00249 11 777500

Fax: 00249 11 773956

E-mail:ailott@cai-co.eg.dhl.com

URL: www.dhl.com

 

TNT

Tel: 00249 11 472203/4/5/6

Fax: 00249 11 473011

E-mail: tnteww@sudanmail.net

URL: www.tnt.com

 

Telefoane de urgenţă:

* Ambulanţa: 774300

* Poliţia:773333

* Pompieri:774444

* Urgenţe: 991.

 

 

Întocmit: Ionuţ Ciobănoiu, Consilier economic – BPCE Khartoum-18.10.2007